Procedura de executare a creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public se va efectua conform prevederilor Regulamentului aprobat prin hotărâre de Guvern miercuri, 11 decembrie. Autorii documentului din cadrul Ministerului Finanțelor menționează că elaborarea acestuia a fost condiționată de intrarea în vigoare, la data de 1 aprilie 2019, a Codului administrativ, care introduce o inovație în legislația națională şi anume executarea creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

De la înființarea1 Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) și până în prezent se observă o creștere constantă a numărului contestațiilor pe marginea procedurilor de achiziții publice înregistrate la Agenție. Astfel, din analiza comparativă a numărului contestațiilor depuse la ANSC în primele patru luni ale anului 2020 în comparație cu aceeași perioadă a anilor precedenți (2018 și 2019) rezultă următoarea situație: 01.01 — 30.04.2018 – 202 contestații înregistrate;01.01 — 30.04.2019 – 293 contestații înregistrate;01.01 — 30.04.2020 – 333 contestații înregistrate.

Declaraţia vamală electronică la export se înregistrează la posturile vamale interne, cu prezentarea mijlocului de transport și mărfii declarate în zona de control vamal al postului respectiv. După înregistrarea declaraţiei vamale electronice, funcţionarul vamal responsabil de recepționarea declaraţiei, în termen de 20 de minute, accesează butonul de selectare a declaraţiilor pe culoare, după care SIIV „ASYCUDA World” stabileşte culoarul declaraţiei vamale, repartizând declaraţia vamală funcţionarului din cadrul postului.

În conformitate cu prevederile art. 83 alin. (2) din Codul fiscal, sînt obligaţi să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit: a)persoanele fizice (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii privind achitarea impozitului; a1) persoanele care practică activitate profesională, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului;

Ce sancțiuni riscă persoana fizică în cazul neînregistrării sau înregistrării tardive la Serviciul Fiscal de Stat a contractului de transmitere în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietății imobiliare și neachitării sau achitării tardive a impozitului pe venit?

Poate întreprinderea care a fost supusă controlului fiscal să nu efectueze auditul obligatoriu prevăzut de lege pentru perioada care a fost deja verificată de Serviciul Fiscal de Stat? Această întrebare este pusă de unii contabili în contextul punerii în aplicare a prevederilor Legii contabilității și raportării financiare nr.287, care obligă anumite entități să efectueze auditul obligatoriu al situațiilor financiare pentru anul 2019. Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” anterior a publicat articolul ce ține de stabilirea categoriei agentului economic ce urmează a fi supus auditului obligatoriu, iar astăzi vom răspunde la întrebarea formulată supra, punând la bază prevederile legislației în vigoare.

În perioada 1 iunie-31 decembrie 2020, băncile și organizațiile de creditare nebancare (OCN) nu sunt în drept să aplice penalități sau dobânzi de întârziere pentru neexecutarea (parțială sau integrală) în termen a obligațiilor de plată aferente contractelor de credit aflate în curs de realizare la data de intrare în vigoare a legii, proiectul căreia urmează a fi examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat, care va fi convocată pe data de 21 mai.

Conform art. 3 din Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe nr. 1466/1998, agenții economici rezidenți ai RM, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sunt obligaţi să înregistreze în conturile lor din băncile licențiate ale RM încasările de la export, sumele transferate în avans pentru importul neefectuat, să efectueze importul de mărfuri şi servicii în urma plăţilor pentru import sau să repatrieze mijloacele băneşti şi/sau materiale în urma altor tranzacţii economice externe (în continuare – repatrierea mijloacelor băneşti şi materialelor) în termenele stabilite. Nerespectarea lor se sancţionează cu amendă, aceasta fiind aplicată agenţilor economici.

Începând cu 1 octombrie curent, Serviciul Fiscal de Stat nu va mai aplica, în calitate de măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale, ridicarea sechestrului de pe bunurile necomercializate în urma licitaţiilor desfăşurate, conform prevederilor art. 203 din Codul fiscal. În Monitorul Oficial din 5 octombrie 2018 SFS a publicat Ordinul cu privire la modificarea și completarea unor ordine, ce prevede și excluderea acestei măsuri.

Efectuarea auditului energetic de către companiile mari este una din măsurile prevăzute în proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2019-2021, elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, autoritățile își propun promovarea obligaţiei de efectuare, o dată la patru ani, a auditului energetic obligatoriu. În acest sens, se preconizează aprobarea cadrului normativ secundar aferent obligaţiei întreprinderilor mari de a efectua auditul respectiv (Regulamentului cu privire la efectuarea auditului energetic de către întreprinderile mari).

Termenul-limită de adoptare a deciziilor cu privire la repartizarea dividendelor de către întreprinderile de stat și municipale este 30 aprilie, iar de achitare a dividendelor de către acestea este data de 30 iunie. Amintim contribuabililor vizați unele aspecte ce țin de perfectarea dărilor de seamă.

Partea I Partea II Partea III Clauze care modifică art. 904 Cod civil (clauza de forță majoră)  

În cazul în care persoana juridică nu dispune de surse financiare pentru a întoarce împrumutul oferit de fondator conform contractului de împrumut, există o altă modalitate de restituire a împrumutului? De exemplu, prin facturarea şi eliberarea pe numele fondatorului a mărfurilor de care dispune compania în stoc sau a mijloacelor fixe, sau servicii în sumă echivalentă împrumutului acordat.

Prin Legea nr. 123 din 07.07.2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, publicată în MO nr. 252 din 19.07.2017, doc. 410), Codul fiscal a fost modificat şi completat cu prevederi care reglemetează prezentarea în dările de seamă fiscale a informaţiilor aferente calculelor primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii.

Conform prevederilor art. 5 alin. (2) din CF, prin noțiunea de contribuabil, subiect al impunerii se înțelege persoana care, conform legislației fiscale, este obligată să calculeze şi/sau să achite la buget orice impozite şi taxe, penalitățile şi amenzile respective; persoana care, conform legislației fiscale, este obligată să rețină sau să perceapă de la altă persoană şi să achite la buget plățile indicate.

Partea I. §2. CAUZELE REZOLUȚIUNII Prezentarea generală. Rezoluţiunea contractului constituie o încetare prematură a raportului juridic dintre părţile contractante, care contravine raţiunii fundamentale a oricărui contract, și anume executarea corespunzătoare a obligaţiilor generate astfel. Rezoluţiunea, de asemenea, este o derogare de la principiul obligativităţii contractului (pacta sunt servanda). Din aceste raţiuni, art. 1084 alin.(1) din Codul civil (CC) prevede o listă exhaustivă de cauze ale rezoluţiunii: contractul nu poate fi altfel rezolvit decât: a) în temeiurile prevăzute de lege; sau

Care agenți economici sunt obligați să contribuie în Fondul de susținere a populației? Care este cuantumul contribuției și obligațiile aferente? Ce consecințe vor fi suportate pentru nerespectarea obligațiilor? Legea nr.827 din 18 februarie 2000 instituie în Republica Moldova Fondul de susținere a populației, acesta fiind creat pentru finanțarea programelor cu destinație specială în domeniul asistenței sociale, finanțarea serviciilor sociale incluse în pachetul minim de servicii sociale, precum și pentru finanțarea cantinelor de ajutor social. Actul prevede subiecții care sunt obligați să contribuie în acest Fond, modul de contribuire și consecințele pentru nerespectarea obligațiilor impuse, aspecte pe care le vom comunica în cele ce urmează.

Conform art.117 alin.(1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză. Prezentarea facturii fiscale se efectuează la momentul apariţiei obligaţiei fiscale, stabilit prin art.108, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod.

Începând cu 1 ianuarie 2020, prin Legea nr.171 din 19.12.2019 au fost aduse modificări la prevederile Codului Fiscal (CF), inclusiv în partea ce ține subiecții și obiectul impunerii cu taxa pe valoarea adăugată (TVA). Astfel, conform art.94 lit.e) din CF, subiecții impozabili sunt persoanele juridice şi fizice indiferent de faptul dacă dețin sau nu statut de plătitor a TVA, care practică activitate de întreprinzător şi procură pe teritoriul RM proprietatea întreprinderilor înregistrate în calitate de plătitori de TVA declarate în proces de insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012. (în continuare „întreprinderile în proces de insolvabilitate”).