În activitatea economică a producătorilor de bunuri din diferite domenii de activitate, inclusiv din ramurile panificației, agriculturii, industriei ușoare etc. entitățile deseori apelează la transferuri de plăți în favoarea distribuitorilor, rețelelor de supermarketuri (denumiți în practică «retaileri de produse») cu scopul de a accelera procesul de vânzare cu amănuntul a bunurilor lor (vânzărilor retail). Spre exemplu, una și aceeași operațiune poate fi numită fie ca «plată pentru intrarea mărfurilor în rețea», fie ca «plată pentru plasarea produselor pe rafturile comerciale prioritare în comparație cu ale concurenților» sau, pur și simplu, «plată pentru furnizarea de servicii furnizorului». 

Agentul economic – subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) a decis să înceteze activitatea. Dat fiind faptul că situația  financiară pentru anul de gestiune permite repartizarea profitului nerepartizat pentru anul 2021,  sub formă de dividende, acestea au fost repartizate în conformitate cu decizia adunării generale a  acționarilor. Concomitent, au fost realizate bunurile  imobile ce le deținea entitatea. Urmează acestea a  fi incluse în obiectul impunerii în condițiile în care  comercializarea bunurilor nu constituie o activitate de bază a subiectului? Care declarație urmează a fi depusă, dat fiind faptul că formularul SIMM20  nu permite reflectarea cheltuielilor și veniturilor  obținute în proces de lichidare?

(Continuare. Partea I în nr.  5 (68) 2021) Clasa a 6-a „Venituri” Conturile din această clasă sunt destinate contabilizării veniturilor Asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ) din activitățile operaționale, financiare, din ieșirea activelor imobilizate și veniturilor excepționale.

Întreprinderea X SRL beneficiază de servicii prestate de persoane fizice interdependente rezidenți ai RM. Care este modalitatea de aplicare a impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat în aceste circumstanțe? Când și în ce condiții întreprinderea este în drept să deducă cheltuielile aferente serviciilor prestate? Cum se reflectă cheltuielile în cauză în Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici (forma VEN12)?  

Constituirea comitetului de audit în cadrul entităților de interes public reprezintă o cerință a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate.

În categoria infracțiunilor economice incriminate de Codul penal (în continuare – CP) este prevăzută și infracțiunea de insolvabilitate intenționată (art. 252 din CP). Remarcăm că infracțiunea de insolvabilitate intenționată este reglementată de CP în trei variante-tip şi în două variante agravante

În urma deciziei judecătorești emise în anul 2022, debitorul este obligat să transmită un mijloc fix (bun imobil) în contul datoriei, în vederea stingerii obligației față de creditor. Asupra mijlocului fix a fost aplicat sechestru. Cum se documentează transmiterea proprietății sechestrate? Creditorul are obligația de a calcula/achita TVA la transmiterea proprietății sechestrate de către debitor? Cum reflectă creditorul tranzacția respectivă în Declarația privind TVA?

Potrivit prevederilor art. 6 din Legea nr. 845/1992, întreprinderea are dreptul: - să efectueze în raport cu întreprinderi plăți în numerar în sumă ce nu depășește 10000 de lei pentru fiecare tranzacție, dar nu mai mult de 100000 de lei lunar; - să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

În conformitate cu art.542 alin.(1) și alin.(3) din Codul fiscal obiect al impunerii pentru agenţii economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este venitul determinat conform contabilităţii financiare, obţinut în perioada fiscală de declarare.          În obiectul impunerii nu se includ:          a) veniturile din subvenţii;          b) veniturile din recuperarea prejudiciului material;       c) veniturile din plusurile de active imobilizate şi circulante, constatate la inventariere; 

Poate persoana fizică X — angajată în cadrul unei companii rezidente al Parcului pentru tehnologia informației, — șă efectueze desemnarea procentuală în favoarea unei case de copii?

Entitățile bugetare gestionează patrimoniul public, care, în cea mai mare parte, este contabilizat în subclasa 31 Mijloace fixe. Contabilitatea operațiunilor de scoatere din evidență a mijloacelor fixe uzate și care nu se mai utilizează în activitatea acestora are o serie de particularități. Autorul revistei „monitorul.FISC.md” Elena Taban, în ediția din aprilie 2020, în articolul „Contabilitatea operațiunilor de casare a mijloacelor fixe și activelor nemateriale în entitățile bugetare”, pune accent pe următoarele aspecte ale contabilității operațiunilor de casare a mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare:

În practica agenților economici deseori survin situaţii, când angajaților, fie cu ocazia sărbătorilor, fie sistematic (lunar, trimestrial), în temeiul regulamentului intern, li se oferă cadouri, inclusiv prime în formă nemonetară. În momentul de față a rămas nemodificată prevederea de la pct. 12 din Anexa nr. 3 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea 489/1999), conform căreia nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – ASSO) aferente sumelor ce constituie valoarea cadourilor (premiilor în obiecte) primite de către angajaţi sau de către foștii angajaţi la locul de muncă de bază.

Cum se va calcula corect numărul de zile ale concediului de odihnă anual în cazul în care angajatul solicită acordarea acestuia în perioada sărbătorilor de iarnă?   Codul muncii stabilește expres că, tuturor salariaţilor li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 28 de zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare ( art. 113 alin. (1)), în baza unei cereri scrise, în orice timp al anului, conform programării stabilite la unitate.

Începând cu 1 ianuarie 2020, au intrat în vigoare noi prevederi cu privire la impozitarea câştigurilor persoanei fizice de la jocurile de noroc, loterii şi/sau pariuri sportive, introduse prin Legea nr.115/2019 pentru modificarea Codului fiscal nr.1163/1997. Potrivit art.20 lit. p1) din CF, câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive sunt neimpozabile în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1). Totodată, conform prevederilor art. 901 alin. (33) din CF, fiecare plătitor de câştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din câştigurile de la jocurile de noroc în partea în care valoarea fiecărui câştig depăşeşte 1% din mărimea scutirii personale stabilite la art. 33 alin. (1) din CF.

Potrivit art. 323 alin. (6) din Legea viei și vinului nr. 57/2006, obligativitatea de plată a contribuţiei se răsfrânge asupra tuturor subiecţilor contribuitori la Fond rezidenţi în Republica Moldova şi intervine la data eliberării facturii fiscale, a bonului de plată fiscal sau la data depunerii declarației de export.      Totodată, potrivit art. 11 alin. (1) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287/2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare.

Potrivit prevederilor art. 1503 din Codul civil, prin contract de administrare fiduciară, o parte (fondator al administrării, fiduciant) predă bunuri în administrare fiduciară celeilalte părți (administrator fiduciar), iar aceasta se obligă să administreze patrimoniul în interesul fondatorului administrării.

Potrivit prevederilor art. 1503 din Codul civil, prin contract de administrare fiduciară, o parte (fondator al administrării, fiduciant) predă bunuri în administrare fiduciară celeilalte părți (administrator fiduciar), iar aceasta se obligă să administreze patrimoniul în interesul fondatorului administrării.

Întreprinderile din domeniul turismului, în lipsa unor prevederi exprese specifice în SNC, se confruntă cu multiple incertitudini ce țin de aplicarea metodologiei evidenței contabile. În același timp, în noul IFRS 15 se regăsesc prevederi care, fiind aplicate de entitățile din domeniul turismului, ar putea constitui soluții contabile pentru acestea. În cel mai proaspăt număr al revistei „monitorul.fisc.md” este publicat articolul „Servicii turistice – soluții contabile prin prisma standardelor internaționale de contabilitate”, care este o încercare de a formula unele propuneri la subiect de autorul nostru fidel, Veaceslav Ciobanu.

Partea I Partea II 1. Respectarea cerințelor privind tranzacțiile cu persoanele afiliate Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ), în conformitate cu prevederile p. 38 al Normelor de prudență financiară (Normele) ale AEÎ, aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) nr. 17/8 din 30.04.2008, pot încheia tranzacții cu persoanele afiliate și/sau cu grupuri de persoane care acționează în comun cu persoanele afiliate.