David Sainsbury, membru al Camerei britanice a Lorzilor, a activat în calitate de ministru al Științei și Inovației în cabinetul lui Tony Blair (1998-2006), și este autorul a Capitalismul Progresiv — cum de realizat o creștere economică, libertate și justiție socială. LONDRA — Într-un articol privind Afacerile Externe intitulat «Viitorul istoriei», Francis Fukuyama a subliniat că, în pofida furiei larg răspîndite legate de planurile de salvare ale Wall Street, nu s-a observat o sporire majoră a suportului față de partidele politice de stînga. Fukuyama a atribuit aceasta — pe bună dreptate, cred eu — la eșecul ideilor.

Agenţia Proprietăţii Publice, în comun cu ministerul Economiei şi Organizaţia pentru Atragerea Investiţiilor şi Promovarea Exporturilor (MIEPO) organizează, astăzi o masă rotundă pentru a face o prezentare a întreprinderilor scoase la mezat. La masa rotundă sunt invitaţi diplomaţii acreditaţi în ţara noastră, băncile, companiile de brokeraj, dar şi investitorii interesaţi.

Populaţia şi companiile din Statele Unite ar putea ajunge în situaţia de a plăti pentru a-şi ţine banii la bancă, dacă Rezerva Federală americană (Fed) reduce dobânda pe care o achită pentru fondurile atrase de la instituţiile de credit, au avertizat mai multe mari bănci americane.

După ce presa a condamnat lipsa de transparenţă a noii runde de privatizări, ministerul Economiei anunţă că va organiza pe 12 noiembrie o prezentare a întreprinderilor scoase la mezat. La masa rotundă sunt invitaţi diplomaţii acreditaţi în ţara noastră, băncile, companiile de brokeraj, dar şi investitorii interesaţi.

Punerea în aplicare obligatorie a Standardelor Naţionale de Contabilitate (SNC) în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară va fi amînată cu un an, pînă la 1 ianuarie 2015, informează MOLDPRES cu referire la Ministerul Finanţelor. “Veste bună pentru contabili. Standardele noi vor fi implementate obligatoriu cu începere de la 1 ianuarie 2015, şi benevol de la 1 ianuarie 2014”, astfel a comentat Dinu Armaşu, directorul executiv al Asociaţiei Investitorilor Străini.

Uniunea Europeană intenţionează să facă recomandări «minime» privind folosirea fracturării hidraulice pentru forajele de petrol şi gaze la zăcămintele de şist, tehnologie controversată care a adus Statele Unite aproape de independenţa energetică, potrivit unui proiect obţinut de Bloomberg.

Franţa intenţionează să propună în octombrie liderilor UE introducerea de reglementări şi reguli fiscale la nivel comunitar pentru companiile americane de Internet cu activităţi în Europa, potrivit Wall Street Jornal.

Uniunea Europeană a decis să penalizeze cu 1,7 miliarde de euro opt concerne bancare internaţionale care au format în secret un cartel de manipulare a dobânzilor de referinţă Libor şi Euribor. Scandalul a izbucnit în vara anului trecut iar amenzile vor fi plătite de opt giganţi ai pieţei bancare. Printre aceştia se numără Deutsche Bank, care va avea de plătit 725 de milioane de euro, Royal Bank of Scotland, cu 391 de milioane, Societe Generale, cu o amendă de 446 de milioane de euro, precum şi băncile americane JP Morgan şi Citigroup.

Pentru casele de schimb valutar din Republica Moldova taxa pentru licență va fi majorată aproape de patru ori – pînă la 12 mii de lei, transmite NOI.md. Amendamentele respective la Legea privind reglementarea valutară au fost elaborate de Banca Națională a Moldovei (BNM) și prezentate pentru consultări publice. Potrivit BNM, prin aceste modificări taxa pentru licență pentru casele de schimb valutar va corespunde mărimii taxelor pentru licenţe stabilite pentru alte entităţi din sectorul financiar (de ex., pentru societăţile de plată – 12 mii de lei, societăţile de investiţii – 10 mii de lei, companiile de asigurări – 13 mii de lei).

Republica Moldova a importat 452,6 mii tone de produse petroliere, cea mai mare cantitate înregistrată vreodată, după creşterea cu 10,8%, în nouă luni 2013 faţă de perioada similară a anului precedent, informează MOLDPRES cu referire la raportul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) privind evoluţia pieţei produselor petroliere.

Euro este prea puternic, prea german, în loc să fie un pic mai italian sau francez, a declarat ministrul industriei din Franţa, Arnaud Montebourg, într-un apel către Banca Centrală Europeană (BCE) pentru deprecierea monedei, care ar face companiile europene mai competitive la nivel global.

Surplusul comercial uriaş al Germaniei şi taxele „inacceptabil“ de mari din Franţa vor marca recomadările de politică economică pe care Comisia Europeană le va face mâine în condiţiile în care comisarii europeni consideră că aceste două economii, cele mai mari din zona euro, „deţin cheia revenirii la creştere şi a reducerii şomajului în Europa“, scrie EUobserver.

Proprietarii combinatelor metalurgice din România cer Guvernului reducerea impozitului pe profitul reinvestit, impozit diferentiat pentru câstigurile din exporturi, acces la contracte pe termen lung la energie si gaze naturale.

Ţările UE trebuie să facă economie la energie, potrivit Directivei privind eficienţa energetică aplicată din 1 ianuarie 2014, în timp ce pachetul legislativ ce vizează supravegherea instituţiilor de credit permite limitarea primelor acordate bancherilor. Conform Directivei UE nr. 27/2012 privind eficienţa energetică, începând cu 1 ianuarie 2014, fiecare stat membru trebuie să se asigure că 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute şi ocupate de administraţia sa centrală se renovează anual pentru a îndeplini cerinţele minime în materie de performanţă energetică stabilite pe baza articolului 4 din Directiva 2010/31/UE.

Noua taxare a microîntreprinderilor, prin impozitul forfetar, care este introdusă de autorităţi pentru diminua evaziunea, ar putea avea efectul opus, de încurajare a muncii la negru.

În decembrie, 2013, Indicele Compozit Anticipator (ICA) și-a continuat trendul ascendent, avansând cu 2,4 puncte față de luna precedentă (100,9 față de 98,5 puncte). Totuși, recuperarea tinde să fie una lentă, relevând faptul că creșterea economică robustă din 2013 a fost catalizată practic în proporție de 50% de factori ciclici (an agricol favorabil și creșterea de „catch up” a economiei) și nu structurali.

Crizele financiare au o frecvenţă de apariţie de o dată la şapte ani, iar de la izbucnirea celei mai recente au trecut exact şapte ani, o perioadă în care s-au acumulat tensiuni şi riscuri care ar putea pune în pericol dacă nu economia globală, atunci economii regionale.

Parlamentul a amânat din nou examinarea politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor. Opoziţia, dar şi experţii spun că motivul tergiversărilor ar fi poziţia Fondului Monetar Internaţional în privinţa revenirii cotei TVA la 8% Politica bugetar-fiscală pentru anul 2014 rămâne unul dintre cele mai mari hopuri pentru actuala coaliţie. După ce documentul a fost elaborat şi prezentat de către Ministerul Finanţelor cu o întârziere de câteva luni, iată că Parlamentul amână din nou examinarea acestuia. Totodată, autorităţile au retras de pe agenda Legislativului proiectul privind introducerea impozitului unic în agricultură.

Băncile centrale riscă să provoace bule speculative pe piaţa de capital şi cea imobiliară, prin măsurile de stimulare economică, fiind mai uşor să susţină creşterea preţurilor acţiunilor şi locuinţelor decât să prevină încetinirea inflaţiei sub ţintele stabilite, relatează Bloomberg. Scăderea preţurilor, de la benzină şi până la cafea, poate fi o veste bună pentru cumpărători, dar dezinflaţia îngreunează rambursarea datoriilor şi creşterea profiturilor. Cel mai mare pericol este atunci când dezinflaţia (scăderea ratei inflaţiei) devine deflaţie (scădere prelungită şi generalizată a preţurilor), situaţie în care populaţia amână achiziţiile în aşteptarea unor preţuri mai mici, iar companiile amână investiţiile şi angajările, din cauza scăderii cererii pentru produsele lor.

Ministerul de Finanțe urmează să introducă de la 1 ianuarie 2014 impozitul forfetar, astfel încât firmele din domenii cu evaziune fiscală ridicată (precum industria turismului, servicii etc) vor plăti obligatoriu o sumă minimă. Cum se va aplica impozitul forfetar? Autoritățile au luat în vizor operatorii din turism (hoteluri, pensiuni), restaurantele, barurile și cafenelele, salaoanele de înfrumusețare, spălătoriile auto. Astfel, aceste categorii care până acum plăteau o cotă de 16% impozit pe profit sau 3% din cifra de afaceri vor plăti un impozit forfetar începând, probabil, cu 1 ianuarie 2014. Noua taxa va fi calculată în funcție de mai multe criterii și nu va fi o sumă fixă ca până acum. Suprafața pe care-și desfășoară activitatea va fi un criteriu. În cazul spălătoriilor, stațiilor de vulcanizare sau IT, de exemplu, potrivit Evenimentului Zilei, se va aplica un coeficient de 6 lei până la 10 lei pe metru pătrat. Suma rezultată se înmulțește cu 12 luni.