Compania a încheiat un contract de locațiune cu o persoană fizică, în baza căruia locatarul (compania) este obligat să transfere locatorului o sumă de garanție. Suma de garanție obținută de la locatar este destinată doar pentru remedierea daunelor eventuale cauzate de locatar (companie) în timpul locațiunii. În cazul în care daune nu vor fi cauzate suma garanției se va restitui de către persoana fizică. Este oare obligat locatarul să rețină impozitul pe venit la sursa de plata din suma de garanție sus-menționată?

Darea de seamă privind calcularea contribuţiei obligatorii în Fondul Viei şi Vinului se va prezenta Serviciului Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 20 a lunii următoare perioadei de raportare pentru care a survenit termenul de achitare a obligației – 120 zile de la eliberarea facturii fiscale, după cum prevede art.323 alin. (7) din Legea viei şi vinului. În Monitorul Oficial de astăzi, 22 mai curent, Serviciul Fiscal de Stat a publicat Ordinul nr. 228 din 14 mai 2020 cu privire la modificarea Ordinului nr.429 a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat din 16 aprilie 2013. Documentul intră în vigoare astăzi.

Codul fiscal 2022 (ro/ru) este deja disponibil în variantă tipărită și poate fi procurat în continuare la următoarele prețuri:   cu livrare – 250 lei;  fără livrare   – 220 lei. Pentru deținătorii abonamentelor Premium și Classic, precum și cei care au achitat unitar Codul fiscal 2022 (cu livrare), procesul va fi asigurat prin intermediul agențiilor de presă și curierat, la adresa indicată la abonare.

În anul 2020, Serviciul Fiscal de Stat și-a propus ca scop dezvoltarea serviciilor electronice pentru contribuabili în scopul majorării gradului de conformare fiscală și creării unui climat favorabil mediului de afaceri. Prioritățile de dezvoltare ale SFS. Astfel, organul fiscal va consolida administrarea fiscală prin centralizarea funcțiilor de gestionare a arieratelor, care prevede îmbunătățirea proceselor și procedurilor de gestionare a restanțelor în scopul diminuării acestora la bugetul public national. Totodată, va fi lansat SIA „Cabinetul electronic al contribuabilului”, care va oferi posibilitatea de gestionare online a accesului la serviciile fiscale electronice.

Potrivit art. 323 alin. (6) și (7) din Legea viei și vinului nr. 57/2006, obligativitatea de plată a contribuţiei se răsfrânge asupra tuturor subiecţilor contribuitori la Fond rezidenţi în Republica Moldova şi intervine la data eliberării facturii fiscale, a bonului de plată fiscal sau la data depunerii declaraţiei de export.

În scopul stimulării dezvoltării conceptului de responsabilizare financiară conform standardelor internaționale, cu delimitarea clară a atribuțiilor, pentru a nu se dubla cu sistemul de Control Financiar Public Intern și funcțiile auditului extern,

Potrivit art.117 alin. (12) din Codul fiscal, în redacția Legii pentru modificarea articolului 117 din Codul fiscal nr.90 din 19 iulie 2019 (Monitorul Oficial nr.246-248 din 02 august 2019), începând cu 1 iulie 2020, la efectuarea livrării impozabile cu TVA în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura).

Ministerul Finanțelor, prin intermediul proiectului de lege cu privire la modificarea unor acte legislative propus pentru consultări publice (Politica fiscală și vamală pentru anul 2020) propune anularea obligației de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale. Amintim că orice agent economic, din momentul obținerii accesului la serviciile fiscale electronice conform Ordinului nr. 62 din 15 februarie 2019, obține dreptul accesării sistemului „e-Factura” și poate utiliza în exclusivitate factura fiscală electronică.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) informează actualii și viitorii utilizatori ai sistemului informațional automatizat de creare și circulație a facturilor fiscale electronice (SIA) „e-Factura” că noua versiune a sistemului, aflată în proces de testare, conține un mecanism nou, modernizat de integrare a sistemelor de contabilitate ale agenților economici cu sistemul „e-Factura” prin intermediul aplicației API e-Factura. Mecanismul asigură optimizarea proceselor și metodelor de utilizare a aplicației API eFactura prin micșorarea timpului pentru prelucrarea datelor; lichidarea restricțiilor de timp în utilizarea metodelor aplicate; introducerea unor câmpuri noi ce permit identificarea mult mai ușoară și mai operativă a facturilor fiscale descărcate în sistem.

În categoria infracțiunilor economice incriminate de Codul penal (în continuare – CP) este prevăzută și infracțiunea de insolvabilitate intenționată (art. 252 din CP). Remarcăm că infracțiunea de insolvabilitate intenționată este reglementată de CP în trei variante-tip şi în două variante agravante

1. (28.22.24) În ce condiții se acceptă restituirea sumelor TVA pentru mărfurile, articolele de completare, importate si/sau achiziționate, utilizate ca materie primă sau materiale la producerea pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor care cad sub incidența art.103 alin. (1) pct.27/1) din Codul fiscal ? 2. (28.21.65) Când apare dreptul la deducerea sumei TVA pentru serviciile importate în cazul în care achitarea TVA pentru acestea a avut loc mai înainte de efectuarea importului?

Având în vedere necesitatea reflectării corecte și depline a contribuțiilor de asigurare socială de stat obligatorie, în cazul aprobării completărilor la art.188 al CF vor fi restabilite drepturile depline a persoanelor asigurate, inclusiv la stabilirea cuantumului prestațiilor sociale.

Articolul 102 (10) din Codul fiscal reglementează că, subiectul impozabil are dreptul la deducerea TVA achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune: a) de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost achitată ori urmează a fi achitată TVA, sau

Serviciul Fiscal de Stat informează despre unele modificări efectuate în modalitatea de completare a facturilor fiscale, ca rezultat al modificărilor operate în Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 118/2017. Potrivit prevederilor Ordinului Ministerului Finanţelor nr. 96/2021 care a intrat în vigoare pe data de 23.07.2021, în cazul completării facturii fiscale în cadrul tranzacţiilor de procurare a proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate şi/sau procurare a proprietăţii gajate, proprietăţii ipotecate, proprietăţii sechestrate de la subiecţii impozabili, efectuate în conformitate cu prevederile art. 95 alin.(1) lit.e) şi lit.f) din Codul fiscal, în coloana 10.9 ,,Alte informaţii” se indică menţiunea „Taxare inversă”.

În luna august s-au produs două evenimente importante în domeniul reglementării modului de calculare și achitare a contribuției în Fondul viei și vinului de către întreprinderile producătoare de produse vitivinicole. Acestea sunt: - publicarea în Monitorul Oficial din 7 august 2020 a Legii nr.157 din 20.07.2020 „Cu privire la plata contribuțiilor obligatorii în Fondul Viei și Vinului și pentru modificarea Legii viei și vinului nr.57/2006”   și - aprobarea Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr.423  din 15 august 2020 „Cu privire la aprobarea formularului dării de seamă privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei și Vinului și a Modului de completare și prezentare a dării de seamă privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei și Vinului.”

Pe parcursul anului 2021 persoana fizică a obținut venituri de la jocuri de noroc pe platforma electronică legal înregistrată în RM a Loteriei Naționale. Este oare obligată această persoană  să declare veniturile în cauză și să achite impozit pe venit aferent anului 2021?   Potrivit art.12 pct.14) Codul fiscal, câştiguri reprezintă veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale atât în formă monetară, cât şi nemonetară. Câştigul obţinut prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice reprezintă valoarea totală a sumei retrase din contul de joc. 

Hotărârea Guvernului nr. 275/2022 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de repartizare a mijloacelor Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru compensarea parțială a accizelor la motorina utilizată de producătorii agricoli în anul 2022 a fost modificată prin HG nr.472/2022, care a intrat în vigoare pe data de 8 iulie curent, reiterează Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

În cadrul desfășurării activității de întreprinzător agenții economici, conform legislației fiscale, cu respectarea anumitor condiții, pot beneficia de dreptul la restituirea TVA. În acest articol vom examina care livrări de mărfuri și servicii pentru export se consideră la aprecierea sumei TVA spre restituire din buget.    Una din condiții este prevăzută la art.101 alin.(5) din Codul fiscal (CF), conform căruia contribuabilul care a efectuat o livrare scutită de TVA cu drept de deducere, iar aceasta a determinat formarea unei depășiri a sumei TVA la valorile materiale, serviciile, față de suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Totodată, menționăm că, pentru a beneficia de dreptul la restituirea TVA, agentul economic trebuie să fie subiect impozabil al TVA, conform art.112 din CF.

Lista agenților economici obligați să utilizeze e-Factura a fost completată. Serviciul Fiscal de Stat a publicat în Monitorul Oficial de astăzi, 26 iulie curent, Ordinul nr. 306 din 23 iulie 2019. Astfel, lista este completată cu încă 11 contribuabili, care, în baza Instrucțiunii privind modul de determinare și aprobare a listei contribuabililor obligați să utilizeze factura fiscală electronică, sunt pasibili de a fi incluși în lista respectivă.

Conform prevederilor art.544 alin.(1) din Codului Civil al Republicii Moldova (CC), proprietatea comună poate fi caracterizată prin delimitarea cotei fiecărui proprietar (proprietate pe cote-părţi) sau prin nedelimitarea cotelor-părţi (proprietate în devălmăşie). Proprietatea comună pe cote-părți se caracterizează, în primul rând, prin faptul că nici unul din coproprietari nu este titularul exclusiv al unei fracțiuni materiale din bun.