Dezbateri în cadrul mesei rotunde „Reforma administrării fiscale: realizări şi perspective” Membru al Confederației naționale a patronatului din Republica Moldova, Raisa Bejan, a salutat introducerea serviciilor electronice pentru contribuabili, care permit evitarea abordării subiective din partea funcționarilor fiscali și a rîndurilor la inspectoratele fiscale. „Este de fapt un vis, un lucru la care acum 10 ani nici nu puteam visa. Însă fiecare noutate are anumite lacune. De exemplu, punctul 7 din pagina personală a contribuabilului deja de o lună nu funcționează, după ce am reușit să ne obișnuim cu el”, a declarat în cadrul mesei rotunde Raisa Bejan. Potrivit directorului FiscServInform, Vitalie Coceban, fișa personală a contribuabilului a fost unserviciu intermediar, care se transformă în Contul curent al contribuabilului, care oferă informaţii mult mai ample şi careva deveni funcţional în curînd. Dna Bejan spune că pe siteul Fiscului poate fi verificat IDNO-ul companiilor, dar nu și al persoanelor fizice, or și acest lucru ar fi util. În plus, reprezentantul patronatelor a exprimat dorința ca IDNO-urile să fie verificate automat la completarea declarației pe site, pentru că, de exemplu, Fabrica Bucuria, din cauza indicării codurilor greșite a plătit anul trecut amenzi de 14 mii de lei, cîte 100 de lei pentru fiecare eroare. În același timp, serviciul de corectare a erorilor a rămas nedigitalizat și agenții economici trebuie să circule prin diverse birouri ale inspectoratului fiscal, chiar și două săptămâni. În replică, Vitalie Coceban, a declarat că cooperarea cu alte instituții, în special,ce ține de interacțiunea bazelor de date, urmează a fi pusă la punct.

Pînă la intentarea procesului de insolvabilitate, organul fiscal, conform prevederilor art. 131 al Codului fiscal, figurează în calitate de organ ce exercită atribuţii de administrare fiscală faţă de agentul economic restanţier. Astfel, ţinem să menţionăm asupra faptului că, înainte de depunerea cererii introductive de intentare a procedurii de insolvabilitate (lichidare), de către organul fiscal urmează să fie întreprinse următoarele măsuri:

În ultimii ani în Republica Moldova tot mai des se utilizează de către Serviciul Fiscal de Stat practica instituirii posturilor fiscale. Însă acest lucru, pe lîngă beneficiile aduse, creează uneori, inclusiv, nemulţumiri din partea contribuabililor. Potrivit prevederilor art. 146 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal, posturile fiscale pot fi staţionare, mobile şi electronice. Postul fiscal staţionar este amplasat într-un loc stabil şi special amenajat, unde îşi exercită atribuţiile. Postul fiscal mobil, asigurat cu mijloace tehnice, inclusiv de transport, se deplasează, după caz, în raza teritoriului controlat. Postul fiscal electronic reprezintă o soluţie tehnico-informaţională de transmitere şi stocare în mod electronic a informaţiei, care poate fi utilizată în mod direct sau indirect la determinarea obligaţiei fiscale. Postul fiscal staţionar sau postul fiscal mobil este constituit din cel puţin un funcţionar fiscal şi, în funcţie de caz şi de modul de efectuare a controlului, din angajaţi ai organelor afacerilor interne sau ai altor organe. Postul fiscal electronic este constituit din soluţia tehnico-informaţională de transmitere a informaţiei în formă electronică, folosind reţelele de comunicaţii, de la contribuabil către sistemul informaţional al Serviciului Fiscal de Stat.

Factorul principal în fenomenul insolvabilităţii este responsabilitatea faţă de creditori. Interesele tuturor creditorilor în procesul de insolvabilitate sunt reprezentate de Adunarea creditorilor, precum şi de Comitetul creditorilor. Atribuţiile exclusive ale Adunării creditorilor sunt reglementate de prevederile art. 54 alin. (1) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012 (în continuare – Legea), şi sunt următoarele:

Societatea Comercială „XXXX” Societate cu Răspundere Limitată (în continuare SC „XXXX” SRL) desfăşoară activitate comercială, comerţ cu amănuntul al articolelor de vestimentaţie. Totodată, întreprinderea prestează servicii de subarendă a imobilului din str. Bucureşti YY, care a fost luat în locaţiune. În rezultatul efectuării inventarierii mărfurilor, Inspectoratul Fiscal de Stat pe municipiul Chişinău a stabilit existenţa soldului de mărfuri aflate în subdiviziunea SC„XXXX” SRL. Conform datelor evidenţei contabile, soldul mărfurilor la 06 octombrie 2011 constituia suma de 1 334 459 lei. Devierea dintre datele evidenţei contabile şi rezultatele inventarierii constituia neajunsuri de marfă în valoare de 107 817 lei. Conform actului de control nr. 5-654674 din 25 noiembrie 2011, s-a constatat că, potrivit scrisorii Comisariatului General de Poliţie pe municipiul Chişinău nr. AAA din august 2011, s-a stabilit trecerea de către SC „XXX” SRL peste frontiera de stat a Republicii Moldova a mărfurilor în regim vamal de import din Franţa şi Germania de la companiile „ YYYY” Societate pe Acţiuni şi „TTTT” Gmbh prin eschivarea de la controlul vamal şi, respectiv, de la nedeclararea mărfurilor.

1. Tarifele contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, termenele de virare a acestora la bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi tipurile de prestaţii sociale asigurate se stabilesc după cum urmează:

Sistemul de drept sau legislaţia implică complexe proceduri de elaborare, aprobare şi executare a normelor de drept cuprinse în acte normative cu diferită forţă juridică. Un element important, în aspectul asigurării principiilor legalităţii şi previzibilităţii, se referă la interpretarea şi aplicarea uniformă a normelor de drept. Acest moment este destul de sensibil în cazul aplicării legislaţiei fiscale, în special, datorită faptului că sunt atinse diferite interese cu caracter material atît a statului, cît şi al contribuabililor. Conform art. 56 din Constituţia Republicii Moldova „sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale”. Aceste prevederi constituţionale implică echitate atît în promovarea politicilor fiscale, cît şi în exercitarea administrării fiscale. O problemă cheie se referă la corelaţia dintre interpretarea (explicarea) şi aplicarea legislaţiei fiscale, precum şi limitele de acţiune a organelor fiscale în acest proces.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 227 alin. (2) din Codul fiscal, stingerea obligaţiei fiscale poate fi garantată prin gaj legal, în conformitate cu legislaţia cu privire la gaj. Astfel, potrivit art. 454 din Codul Civil şi art. 1 din Legea cu privire la gaj nr. 449/2001, gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată prin gaj.

Lichidarea patrimoniului debitorului Prin procedura de lichidare a patrimoniului se înţelege procedura aplicabilă debitorului în procesul de insolvabilitate: valorificarea masei debitoare pentru obţinerea de mijloace băneşti, în vederea satisfacerii creanţelor, care finalizează cu lichidarea debitorului ca subiect de drept.

Articolul I – Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială, 2007), cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează. 1. La articolul 133 alineatul (1) litera h1) cuvintele „prevederilor art. 225” se substituie cu textul „metodelor și surselor indirecte”. 2. Articolul 133 alineatul (2) se completează cu litera d1 cu următorul cuprins: „d1) emite decizii asupra cazului de încălcare fiscală stabilit în urma aplicării metodelor și surselor indirecte;”.

Omul de afaceri Cameron Winklevoss, cunoscut pentru că s-a judecat cu Mark Zuckerberg din cauza drepturilor asupra Facebook, a prezis o creștere a valorii monedei virtuale Bitcoin la 40 de mii de dolari, potrivit iNVEZZ.com. Winklevoss susţine că nici măcar 40.000 de dolari nu va fi ultma limită a cursului bitcoin. Împreună cu fratele său geamăn Tyler, Cameron Winklevoss a înfiinţat un fond care va investi în Bitcoin. Compania a depus deja cerere pentru IPO care în prezent este examinată de autorităţile de reglementare.

Cadrul normativ şi legal: Codul Fiscal, Titlul II „Impozitul pe venit” nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 08.02.2007, ediţie specială).Legea pentru punerea în aplicare a titlulurilor I şi II ale Codului Fiscal nr. 1164 — XIII din 24 aprilie 1997 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 62b, art. 524; republicat: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 08.02.2007, ediţie specială).Codul fiscal, Titlul V „Administrare Fiscală” nr. 407-XV din 26 iulie 2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 04 ianuarie 2002 nr. 1-3, articolul 4 al Codului Fiscal 1163-XIII din 24 aprilie 1997, republicat: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 08.02.2007, ediţie specială).Legea insolvabilităţii nr. 632-XV din 14 noiembrie 2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 139-140, art. 1081).Codul Civil al Republicii Moldova nr. 1107 din 06.06.2002, publicat: 22.06.2002 în Monitorul Oficial nr. 82-86, art. nr 661.Lege cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845 din 03.01.1992, publicat: 28.02.1994 în Monitorul Oficial nr. 2, art. nr. 33. Lege privind societăţile pe acţiuni nr. 1134 din 02.04.1997, publicat: 01.01.2008 în Monitorul Oficial nr. 1-4, art. nr. 1.8.Lege privind societăţile cu răspundere limitată nr. 135 din 14.06.2007, publicat: 17.08.2007 în Monitorul Oficial nr. 127-130, art. nr. 548.

Calcularea şi virarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare — contribuţii), se efectuează în conformitate cu prevederile Legii privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 08 iulie 1999 (Monitorul Oficial nr. 1-4 din 06.01.2000), Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 nr. 270 din 23.12.2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 15 (4053) din 17.01.2012) (în continuare — Lege) şi altor acte legislative. În sistemul public de asigurări sociale de stat sunt stabilite două tipuri de contribuţii obligatorii:

I. Aplicarea măsurilor de asigurare în vederea stingerii restanţelor contribuabililor faţă de buget 1. Metodologia aplicării suspendării operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabilului restanţier Suspendarea operaţiunilor la conturile bancare, cu excepţia celor de împrumut, a conturilor bancare deschise, conform prevederilor acordurilor de împrumut încheiate între Republica Moldova şi donatorii externi, şi a conturilor bancare provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi celor ale persoanelor fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător, este o măsură prin care organul fiscal limitează dreptul contribuabilului de a folosi mijloacele băneşti care se află şi/sau se vor depune la conturile lui bancare şi de a folosi noile conturi, deschise în aceeaşi sau în o altă instituţie financiară (sucursala sau filiala acesteia).

Ţin să mulţumesc organizatorilor Mesei rotunde pentru iniţiativa de a organiza acest eveniment şi pentru invitaţia de a participa la el. Este o idee foarte bună. Multe probleme în societate apar din lipsa de comunicare la toate nivelurile. Această Masă rotundă este o posibilitate pentru noi să ne expunem pe marginea problemelor, cu care se confruntă contabilii în relaţiile cu Serviciul Fiscal în munca de zi cu zi. Contabilul este, poate, persoana cea mai responsabilă şi pregătită din punct de vedere profesional în cadrul unei entităţi pentru calculul corect şi plata în buget a impozitelor şi taxelor. Dările de seamă contabile sunt întocmite de contabil, toate controalele fiscale, de asemenea, încep şi să termină în contabilitate.

Constituţia Republicii Moldova cert consfinţește că cetăţenii, cărora le sunt încredinţate funcţii publice, au obligaţiunea și răspund de exercitarea cu credinţă a atribuţiilor ce le revin și, în conformitate cu legislaţia, depun jurămîntul. Indiferent de treapta ierarhică a funcţionarului fiscal, acesta trebuie să se călăuzească în exerciţiul funcţiunii de următoarele principii: legalitate, imparţialitate, independenţă, profesionalism, loialitate. Funcţionarul fiscal supraveghează respectarea legislaţiei de către contribuabili, administrează acumularea veniturilor la buget, prestează servicii persoanelor fizice și juridice etc., iar în aceste condiţii orice funcţionar trebuie să dea dovadă de perseverenţă, capabilitate, inteligenţă și dăruire de sine, să respecte standardele corespunzătoare de comportament etic al funcţionarului fiscal.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 193 din Codul fiscal, condiţiile de declanşare a executării silite a obligaţiei fiscale sunt: existenţa restanţei, ţinîndu-se cont de prevederile art. 252 din Codul fiscal;neexpirarea termenelor de prescripţie reglementate de către Codul fiscal;necontestarea faptului de existenţă a restanţei şi mărimii ei în cazurile reglementate de art. 194 alin. (1) lit. c) şi d) din Codul fiscal;contribuabilul nu se află în procedură de lichidare (dizolvare) sau de aplicare a procedurilor de depăşire a insolvabilităţii, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Modalităţile de executare silită sunt reglementate de art. 194 din Codul fiscal şi constau în: încasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale contribuabilului, cu excepţia celor de pe conturile de credit şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social);ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar;urmărirea bunurilor contribuabilului, cu excepţia celor consemnate la liniuţa unu şi doi;urmărirea datoriilor debitoare ale contribuabilului prin modalităţile descrise la liniuţa unu, doi şi trei. De menţionat că, urmărirea bunurilor contribuabilului se efectuează prin sechestrare, comercializare şi ridicare.

Potrivit art. 446 alin. (1) din Codul contravenţional, în cazul constatării unui act contravenţional, agentul constatator nu încheie proces-verbal cu privire la contravenţie dacă:

Potrivit art. 442 alin. (1) din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24.10.2008 (în continuare – Codul contravenţional), procesul-verbal cu privire la contravenţie este un act prin care se individualizează fapta ilicită şi se identifică făptuitorul. Procesul-verbal se încheie de agentul constatator (reprezentantul autorităţii publice care soluţionează, în limitele competenţei sale, cauza contravenţională) pe baza constatărilor personale şi a probelor acumulate, în prezenţa făptuitorului sau în absenţa lui.

Potrivit art. 448 alin. (1) din Codul contravenţional, în decursul а 15 zile de la data aducerii la cunoştinţă a faptului încheierii procesului-verbal cu privire la contravenţie, contravenientul, victima sau reprezentantul acestora, procurorul sînt în drept să-l conteste în instanţa de judecată în a cărei rază teritorială activează autoritatea din care face parte agentul constatator.