Conform art. 10 pct. 5 din Legea nr. 845-XII din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, faţă de întreprinderi şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează decontări în numerar în sumă ce depăşeşte cumulativ 100 mii lei lunar, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, precum şi care efectuează decontări în numerar şi prin virament prin intermediari, indiferent de suma decontării efectuate, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) aplică sancţiuni pecuniare în proporţie de 10 la sută din sumele plătite, iar sumele amenzilor sunt vărsate în bugetul de stat.

Serviciul Fiscal de Stat informează că la data de 25 februarie 2021 expiră termenul de prezentare a informațiilor din surse indirecte.   Potrivit art. 22611 din Codul fiscal, subiecții obligați să prezinte aceste informații sunt: instituțiile financiare – informația privind toate tipurile de conturi active pe parcursul unui an fiscal, inclusiv rulajele (mișcările) pe aceste conturi; companiile turistice – informația privind serviciile turistice prestate; companiile de asigurare – informația privind contractele de asigurare; deținătorii de registre ale deținătorilor de valori mobiliare – informația privind tranzacțiile cu valori mobiliare efectuate în perioada anului fiscal;

Persoanele fizice au depus pentru perioada anului precedent 176092 declarații (CET18), în creștere cu peste 13 mii față de numărul declarațiilor pentru anul 2019, conform Raportului  publicat de Serviciul Fiscal de Stat. Contribuabilii  au preferat modalitatea declarației rapide/precompletate, pentru care au optat 133886 cetățeni. Totodată, pe suport de hârtie au fost prezentate 21664 formulare, iar prin intermediul SIA Declarație electronică – 20542.   Veniturile obținute de persoanele fizice în anul 2020 reprezintă 71,59 mld. lei și, cu toate că a fost an pandemic, acestea sunt în creștere cu 2,16 mld. lei comparativ cu anul 2019.

Una dintre funcționalitățile versiunii 2.0 a sistemului „e-Factura”, lansat în vara anului 2020, este modificarea datei de eliberare și datei de livrare pentru mai multe facturi fiscale, printr-o singură operațiune. Deși funcționalul este disponibil mai mult un an, unii utilizatori ai sistemului modifică până în prezent datele respective pentru fiecare factură fiscală în parte, fapt ce durează în timp și este incomod atunci când setul de facturi fiscale, datele cărora necesită a fi modificate, constituie un număr semnificativ.   La data creării facturilor fiscale, în mod standard, sistemul afișează data curentă de eliberare și livrare a facturii fiscale. Furnizorul, însă, dispune de posibilitatea modificării acestora, conform regulilor stipulate în pct. 26-30 din Regulamentul cu privire la Sistemul informațional automatizat de creare și circulație a facturilor fiscale electronice „e-Factura”, aprobat prin Ordinul SFS nr. 317/2020.

Producătorii și producătorii casnici vоr putea соmеrсiаliza dоаr surplusul producției agricole de sezon pentru саrе va fi asigurată rеsреctаrеа cerințelor de siguranță а alimentelor, рrесum și  surplusul din producția din zootehnie în fоrmă naturală, în mаsă vie și sacrificată, pentru саrе а fost asigurată rеsресtаrеа cerințelor sanitar-veterinare, stabilește proiectul Regulamentului privind reglementarea eliberării și evidenței formularelor Declarației de producător și a Declarației de producător casnic (Declarații) ce urmează a fi examinat în cadrul ședinței de astăzi, 5 octombrie, a Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător.

Entitățile din sistemul bugetar sunt obligate să prezinte rapoartele financiare pentru anul 2021 pe suport de hârtie și  în format electronic, prin Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice al Ministerului Finanțelor (modulul CNFD) strict în termenele stabilite pentru autoritățile  publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale în Anexele 1 și 2 la OMF nr. 144 din  09.12.2021 și variază între 14 februarie și 3 martie 2022. La  rândul lor, conform pct. 2 din ordinul menționat, conducătorii autorităților publice centrale, șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale (UAT) pentru asigurarea  prezentării rapoartelor financiare pentru anul 2021 în termenele menționate stabilesc termenele de prezentare a rapoartelor financiare pentru entitățile bugetare subordonate.

Începînd cu perioada fiscală aferentă anului 2020, pentru bunul imobiliar deținut cu drept de proprietate de către agentul economic la situația din 1 ianuarie a perioadei fiscale, precum şi pentru bunul imobiliar dobîndit pînă la data de 25 septembrie inclusiv. Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) urmează a fi prezentat în termen de pînă la 25 septembrie a perioadei fiscale curente. Pentru bunul imobiliar dobîndit în perioada 26 septembrie – 31 decembrie. Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) urmează a fi prezentat în termen de pînă la 25 martie a anului următor perioadei fiscale.

În conformitate cu Legea nr. 93/2017 cu privire la statistica oficială toate entitățile care practică activitate agricolă, inclusiv avicultura, activități auxiliare ale agriculturii, indiferent de forma organizatorico-juridică, precum și gospodăriile țărănești (de fermier) care dispun de 50 ha și mai

Proiectul de lege ce prevede scutirea de efectuare a auditului obligatoriu al situațiilor financiare aferente anului 2020 a entităților mijlocii, mari, precum și al situațiilor financiare consolidate ale grupurilor a fost avizat pozitiv de către Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului. Potrivit autorilor, implementarea proiectului va scuti o bună parte din întreprinderi de cheltuieli, care vor putea fi direcționate la onorarea obligațiilor de plată față de salariați, furnizori, la reducerea datoriilor, menținerea activității. 

Începând cu 1 iulie 2023, activitatea de comerț cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioșcuri (gherete), pavilioane și din autovehicule, precum și comerțul cu produse alimentare și mărfuri ușor

La 17 aprilie 2018, a intrat în vigoare Convenţia între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Georgiei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Tbilisi la 29 noiembrie 2017. Prevederile Convenţiei se pun în aplicare începând cu 1 ianuarie 2019. Conform art. 27 „Intrarea în vigoare” a Convenţiei nominalizate, prevederile acestea se vor aplica:

Cabinetul de miniștri a examinat joi, 12 august, proiectul de hotărâre care prevede adoptarea unui nou Cod vamal al Republicii Moldova. Acesta derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de țara noastră, prin semnarea Acordului de Asociere RM-UE, fiind și una dintre condiționalitățile necesare realizării angajamentelor Moldovei în cadrul Acordului de Împrumut privind programul de asistența macrofinanciară excepțională Omnibus.   Așadar, documentul, elaborat în baza rezultatelor examinării avizelor amendamentelor deputaților, presupune:

În baza art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 000 lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 901, are dreptul la o scutire personală anuală.      Potrivit art. 33 alin. (2) din Codul fiscal, suma scutirii personale, stabilită la alin.(1), va constitui 30 000 lei pe an pentru orice persoană care:

Acest articol reprezintă o continuare a studiului despre instituția fiduciei, publicat în nr. 4 (95) al „monitorului fiscal FISC.md”, în care vom analiza drepturile și obligațiile fiduciarului și ale asistentului fiduciar, mijloacele juridice de apărare în caz de neexecutare și procedura de schimbare a fiduciarilor sau a asistenților fiduciari.

Potrivit art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Declarația de producător și Declarația de producător casnic vor fi eliberate, înregistrate și generalizate de către reprezentantul administrației pieței, în cazul vânzării în piețe, sau al autorității administrației publice locale (AAPL), prin utilizarea Sistemului informațional automatizat „Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale” (SIA SCITL), prevede proiectul Regulamentului privind reglementarea eliberării și evidenței formularelor Declarației de producător și a Declarației de producător casnic (Declarațiile) inclus pe ordinea de zi a ședinței de astăzi, 7 septembrie, a Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător.

În anul 2021 agentul economic „AgrolimS” SRL a primit mijloace financiare în sumă de 150 000 lei din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 455 din 21.06.2017. Care este modalitatea de reflectare în Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2021 a sumei menționate? Urmează sau nu a fi ajustată aceasta?

 În baza art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360000 lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 25200 lei pe an.     Astfel, în cazul în care contribuabilul a obținut un venit impozabil ce constituie 360000 lei și mai mult, scutirea personală nu poate fi utilizată.

Ministerul Finanțelor este una dintre puținele instituții care obține un raport de audit fără rezerve, a declarant președintele Curții de Conturi, Marian Lupu, în cadrul ședinței online a Curții de Conturi la care a fost audiat Proiectul Raportului privind auditul asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor, încheiate la 31 decembrie 2020.   La ședință a participat conducerea Serviciului Fiscal de Stat, reprezentanții Ministerului Finanțelor și Serviciului Vamal.  

„Procesul de atragere a investițiilor și luare a deciziei este unul îndelungat și deloc simplu. Pentru ca un investitor de talie internațională să vină pe piața Republicii Moldova, este nevoie ca un șir întreg de pași să fie parcurși, iar investiția acestuia să fie securizată. Agenția de Investiţii asigură acoperirea a 4 etape din cele 7 ale procesului investițional și servește drept platformă multifuncțională. Printre instrumentele de promovare a ofertei de țară, utilizate de Agenție, se regăsesc forurile, misiunile de afaceri, ședințele tehnice și sesiunile de B2B. În context, “Moldova Business Week” este cea mai importantă platformă de comunicare, care acoperă toate sectoarele strategice și servește în multe cazuri drept factor decizional în lansarea unei afaceri în Republica Moldova.