Biroul relații cu diaspora (BRD) din cadrul Cancelariei de Stat lansează apelul pentru o nouă rundă de granturi în cadrul Programului Diaspora Engagement HUB (DEH). DEH este un program de granturi tematice, destinat cetățenilor originari din RM aflați peste hotare și se desfășoară cu suportul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților instituționale ale Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării”, în faza a II-a.

Programul Facilitatea de Creditare a Tinerilor (FCT), inițiat de Ministerul Finanțelor, are deja 40 de beneficiari. În primele trei luni de activitate a FCT au fost acordate împrumuturi în valoare totală de 18,5 mil. lei, prin intermediul a 4 instituții financiare active în cadrul programului. Beneficiarii provin din 15 raioane ale țării, preponderent din mediul rural, iar cei mai activi sunt tinerii din UTA Găgăuzia, unde au fost acordate 7 împrumuturi în valoare totală de 7,14 mil. lei.

Ministerul Finanțelor anunță, ca inițiativa recent lansată de creditare a tinerilor antreprenori din fondurile pentru dezvoltare a fost susținută de 9 instituții financiare participante intermediare, cu care a semnat acorduri de colaborare. Potențialii beneficiarii de împrumuturi pot depune cereri la următoarele instituții financiare: • Moldindconbank • Mobiasbanca – Groupe Societe Generale • Moldova-Agroindbank

În luna februarie 2019, preţurile producătorului în industrie s-au micșorat față de ianuarie curent cu 0,3%, iar față de februarie 2018 – cu 0,2%. De asemenea, indicatorul a crescut cu 0,1% comparativ cu luna decembrie 2018. Potrivit informației publicate de Biroul Național de Statistică, în industria extractivă preţurile, în luna februarie 2019 față de ianuarie curent, s-au diminuat cu 1,3%, față de decembrie 2018 – cu 0,5%, iar față de februarie 2018 prețurile s-au majorat cu 5,3%.

În cazul în care persoana fizică a donat bunul imobil prin contract de donație către fiul/fiica, apare obligația de achitare a impozitului pe venit și, respectiv, de depunere a declarației? Potrivit prevederilor art. 40 alin. (5) din Codul fiscal (CF), creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi. Totodată, conform prevederilor art. 20 lit. i) din CF, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Для стимулирования торговли со странами Европейского Союза два системных банка нашей страны получат кредиты в размере 5 млн евро каждый, который предоставит им Европейский банк реконструкции и развития (ЕБРР). Речь идет о КБ «Moldova Agroindbank» и «Victoriabank». Кредитные соглашения были подписаны вчера региональным директором по финансовым учреждениям ЕБРР Генри Расселом, председателем правления «Moldova Agroindbank» Сергеем Чеботарь и президентом «Victoriabank» Богданом Плешувеску. Кредиты ЕБРР будут также поддержаны грантами, предоставленными ЕС. Фонды будут предоставлены молдавским банкам в рамках кредитной линии EU4Business-ЕБРР для стимулирования торговли с ЕС путем

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător

Începând cu 1 ianuarie 2017, au intrat în vigoare Indicațiile metodice privind contabilitatea și prezentarea informațiilor în situațiile financiare ale Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ), aprobate în baza Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 166 din 30.12.2016 (Indicații metodice). Aceste indicații sunt conformate cerințelor și conținutului ultimelor modificări și completări aferente actelor normative ce reglementează activitatea AEÎ, modul de contabilizare a acestei activități și de prezentare a informațiilor în situațiile financiare ale AEÎ.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător

Continuare. Partea I. Partea II. Partea III. Partea IV. Partea VI. j) art.531 CF.

A mai expirat o săptămână din luna aprilie, ceea ce ne apropie tot mai mult de termenul-limită de depunere a Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele fizice ce nu practică activitatea de întreprinzător. Pe parcursul ultimelor 7 zile Publicația Periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” a oferit cititorilor săi 14 răspunsuri la întrebările care pot apărea în procesul de perfectare a declarației respective, cu exemple concrete și pe înțelesul tuturor. Cele mai solicitate au fost aspectele privind determinarea creșterii de capital de către persoanele fizice cetățeni, fiind solicitat de către 1406 persoane la momentul scrierii sintezei, donația prin prisma impozitului pe venit, impozitarea veniturilor obținute în baza unui contract de prestări servicii etc.

Conform contractului de arendă, persoana fizică — proprietar al terenului urmează să primească 2000 lei, dar a primit în anul 2018 doar 1800. In actul de achizitie ce reflectă suma totala sau cea achitată? Toate sumele indicate în Darea de seamă IPC 18 și în Formele IALS trebuie să coincidă cu cele din actul de achizitie? Suplimentar, cum procedăm cu obligațiile fiscale ale persoanelor, care au transmis pământul în arendă și au obținut venitul respectiv, dar nu sunt angajate la intreprinderea care a luat în arendă loturile? Acestea de asemenea se reflectă în Formele IALS si IPC 18

Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal.

Este obligată persoana fizică să prezente Declarația cu privire la impozitul pe venit în cazul în care pe parcursul anului a avut două și mai multe locuri de muncă (prin cumul, servicii acordate, lucrări efectuate)? Amintim despre faptul că obligația de prezentare a Declarației este dictată de obligația de achitare a impozitului pe venit. În situația în care persoana obține venituri din două sau mai multe locuri, vom distinge reguli separate pentru fiecare dintre cele două etape:

Hotărârile Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective, ale comisiilor la nivel de ramură şi la nivel teritorial se vor adopta prin consensul părţilor. La momentul actual deciziile pot fi adoptate şi cu 3/4 din voturile membrilor. Hotărârea cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii privind organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective, a comisiilor pentru consultări şi negocieri colective la nivel de ramură şi la nivel teritorial a fost publicată în Monitorul Oficial din 18 mai curent.

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

Modul de organizare, funcționare, statutul juridic, dar şi protecția socială și serviciul funcționarului public cu statut special sunt prevăzute în noua Lege cu privire la Serviciul Vamal, publicată în Monitorul Oficial din 2 martie 2018. Conform prevederilor documentului, Serviciul Vamal este o autoritate administrativă din subordinea Ministerului Finanțelor, care implementează politica vamală a statului prin aplicarea uniformă și imparțială a legislației în domeniul în scopul asigurării securității economice a statului. Activitatea Serviciului Vamal este un gen special de activitate în serviciul public şi este parte componentă a sistemului organelor de drept și al organelor securității statului.

În conformitate cu prevederilor art. 39 alin. (1) din Codul fiscal, active de capital reprezintă:

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, nu se reţine în prealabil suma în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.