Potrivit Raportului de activitate al Comisiei Naționale a Pieței Financiare pentru anul 2020, în anul precedent au deținut licențe pentru activitatea de prestare a serviciilor de formare, prelucrare şi păstrare a istoriilor de credit 3 birouri.   CNPF mai informează că, la solicitarea unui birou al istoriilor de credit, a eliberat aviz pentru prestarea unor servicii informaționale suplimentare, precum diseminarea situațiilor financiare a agenților economici, în baza acordului încheiat cu Biroul Național de Statistică în scopul oferirii de către birourile istoriilor de credit a informației cât mai complete.

Băncile, asigurătorii/reasigurătorii, societățile de investiții și organismele de plasament colectiv în valori mobiliare vor putea utiliza ratinguri de credit în scopuri de reglementare doar dacă acestea sunt acordate de agențiile de rating de credit înregistrate și care își desfășoară activitatea în conformitate cu Regulamentul privind agențiile de rating de credit (Regulament).   Prevederea este inclusă în Regulamentul elaborat de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) publicat vineri, 11 decembrie 2020, în „Monitorul oficial”. Hotărârea privind aprobarea Regulamentului va intra în vigoare din 1 ianuarie 2021.  

Conform prevederilor art. 4 alin. (1) al Legii asociaţiilor de economii și împrumut nr. 139/2007 (Legea nr. 139/2007), asociaţia de economii și împrumut (AEÎ) are drept scop sprijinirea activităţilor legale ale membrilor săi în vederea îmbunătăţirii condiţiilor economice și sociale ale acestora prin acordarea serviciilor specificate la art. 7 din Legea nr. 139/2007.12 Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 139/2007 stabilește lista serviciilor prestate de asociație membrilor săi, în funcţie de categoria licenţei deținute, după cum urmează:

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Noțiunea de „fonduri nestatale de pensii” din Codul fiscal poate fi substituită cu cea de „fonduri de pensii facultative”, care vor fi definite drept fonduri care sunt create şi care activează în baza Legii nr.198/2020 privind fondurile de pensii facultative.   Proiectul pentru modificarea a 15 legi ce țin de activitatea fondurilor de pensii facultative, a administratorilor acestora, modului de obținere a actelor permisive, responsabilitatea pentru încălcarea prevederilor etc. a fost examinat ieri, 20 mai, de secretarii de stat.  

Birourile istoriilor de credit vor fi obligate să asigure schimbul reciproc de informaţii prin prezentarea altor birouri a rapoartelor de credit la solicitarea scrisă a acestora, solicitarea fiind înaintată în baza demersului utilizatorului sau subiectului istoriei de credit.   În Monitorul Oficial din 19 martie curent a fost publicată Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 11/5 din 2 martie 2021 privind modificarea Hotărârii CNPF nr.8/15/2009 cu privire la aprobarea unor regulamente, aceasta fiind completată cu capitolul ce va reglementa prezentarea raportului de credit altor birouri ale istoriilor de credit.

În Monitorul Oficial din 18 decembrie curent a fost publicată Legea nr.198 din 20 noiembrie 2020 privind fondurile de pensii facultative, ce stabilește cadrul legal privind constituirea și funcționarea fondurilor de pensii facultative (Fond) ca parte a sistemului de asigurare facultativă pe baza economiilor individuale capitalizate, cerințele privind organizarea, licențierea și activitățile desfășurate de administratorii Fondurilor, normele aplicabile depozitarilor, precum și competențele de supraveghere a acestor entități atribuite Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF).   Potrivit legii, Fondul se înființează de către administrator pe baza contractului de societate civilă încheiat în formă scrisă, la care participantul devine parte după semnarea contractului individual de aderare și virarea contribuției.

Organizaţiilor de creditare nebancară li se va permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea creditelor nebancare, a dobânzilor aferente şi pentru acoperirea creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi a dobânzilor de leasing financiar. Prevederea este inclusă de către Comisia Națională a Pieței Financiare în proiectul de modificare și completare a unor legi, înclusiv la art.31 alin (4) din Codul fiscal. Organizațiile de creditare nebancară (ONC) vor fi obligate să prezinte toate informaţiile de care dispun în privinţa tuturor debitorilor care şi-au dat acordul să prezinte informaţiile respective cel puţin unui birou al istoriilor de credit.

Vreți să știți ce este un credit și cum să vă protejați de supraîndatorare, să înțelegeți cum funcționează sistemul financiar din Republica Moldova și să aflați cum să vă majorați veniturile prin propriile investiții? La aceste, dar și la alte întrebări veți afla răspunsurile din seria de materiale informative lansate astăzi de Banca Națională a Moldovei (BNM), împreună cu Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF).

Contractul de societate civilă încheiat în cazul constituirii organismelor de plasament colectiv trebuie să conțină informații privind identitatea fondului de investiții: denumirea, sediul, data constituirii, numărul şi data avizului de constituire eliberat de Comisia Naţională a Pieței Financiare, adresa web și e-mail.   CNPF a elaborat și propune pentru consultare publică proiectul hotărârii de modificare a unor acte normative, care prevede completarea Regulamentului privind avizarea constituirii și funcționării organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare, aprobat prin Hotărârea CNPF nr.49/2014  cu o anexă ce va reglementa conținutul minim al contractului de societate civilă.

Comisia Națională a Pieței Financiare se va pronunţa în privinţa avizării cererii de retragere obligatorie în cazul ofertelor publice de cumpărare, în termen de 7 zile lucrătoare de la data depunerii acesteia. Dacă Comisia va considera, că cererea de retragere obligatorie este incompletă, incorectă sau conține informaţii neclare sau interpretabile, termenul stabilit va începe să curgă de la data la care cererea de retragere obligatorie modificată este depusă la  CNPF de către ofertant.

Până la 10 iulie curent, SA Topaz, SA Fabrica de brânzeturi din Soroca, SA Aqua Prut, SA Icam și SA Manvin trebuie să publice informația adresată deținătorilor de valori mobiliare în Monitorul Oficial, în ziarul prevăzut de statut și pe pagina web oficială a emitentului, dacă există. Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a emis Ordonanța nr. 27/4-O din 1 iulie, în care a decis să prescrie executarea prevederii, în mod repetat, emitenților de valori mobiliare admise spre tranzacționare în cadrul MTF. În document se menționează că neregulile creează impedimente procesului de verificare și transmitere a registrelor deținătorilor de valori mobiliare către Depozitarul central unic al valorilor mobiliare.

Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) țin contabilitatea și întocmesc situațiile financiare în modul prevăzut de Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017), Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), Indicațiile metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale AEÎ

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Pentru înregistrarea la Comisia Naţională a Pieței Financiare (CNPF) a dării de seamă privind rezultatele emisiunii închise de obligațiuni, emitentul urmează să prezinte o serie de acte, printre care: cererea de înregistrare a dării de seamă privind rezultatele emisiunii de obligațiuni, actele de constituire ale emitentului, procesul-verbal al organului abilitat care a aprobat hotărârea privind emisiunea de obligațiuni, ultimele situații financiare ale emitentului prezentate către organul de statistică etc. CNPF propune spre consultare publică proiectul hotărârii cu privire la modificarea Instrucțiunii privind etapele, termenele, modul și procedurile de înregistrare a valorilor mobiliare.

Organele competente ale emitentului de valori mobiliare ar putea decide nedezvăluirea unor informaţii, cu condiţia anunțării despre acest fapt a acţionarilor societăţii. Comisia Națională a Pieței Financiare a elaborat proiectul  hotărârii privind modificarea Regulamentului cu privire la dezvăluirea informației de către emitenții de valori mobiliare.    Astfel, în scopul evitării prejudierii reputației entității, organul competent ar putea avea dreptul să nu dezvăluie informațiile în raport cu:  

Performanța financiară a Asociațiilor de Economii și Împrumut (în continuare – AEÎ) constă din structura indicatorilor bilanțului și relațiile dintre veniturile și cheltuielile ei în situația de profit și pierderi. Astfel, în acest compartiment vor fi descriși indicatorii ce exprimă structura bilanțului,

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60), partea IV în nr. 7 (62))   Indicatorii calculați în baza sistemului PERLAS sunt sistematizați în șase grupe, unde fiecare indicator omogen din grupa respectivă este evaluat pe o scară de valori (baluri și puncte) cuprinsă în intervalul 1 și 10, astfel încât valoarea finală a indicatorilor unei grupe se obține prin însumarea valorii balurilor tuturor indicatorilor mărimii absolute în grupa dată.   Mărimea absolută calculată pe fiecare grupă de indicatori urmează a fi însumată pentru a obține numărul total de baluri care împreună exprimă protecția, structura financiară, calitatea activelor, lichiditatea și semnele de creștere (dezvoltare) ale activității AEÎ.

Situațiile financiare ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul aplicabil de raportare financiară, se menționează în raportul Curții de Conturi privire la Raportul auditului situațiilor financiare ale CNPF încheiate la 31 decembrie 2018. Hotărârea cu privire la raportul menționat este publicată în Monitorul Oficial din 7 iunie curent. Nu am identificat evenimente, condiții sau aspecte care să indice existența unei incertitudini ce ar putea pune la îndoială în mod semnificativ capacitatea entității de a-și continua activitatea conform principiului continuității activității. Totodată, deși au fost create provizioane, se denotă riscul de compromitere/nerecuperare a unor creanțe în sumă de 338,7 mii lei, cauzate de litigii și proceduri de

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând: