Pentru implementarea în anul curent a proiectelor de interes local, în cadrul Programului bugetului civil lansat de primăria mun. Chișinău, vor fi alocate 3 mil. lei. Finanțarea va fi efectuată prin intermediul Procesului de bugetare participativă ce are drept scop promovarea ideilor inovative ale cetățenilor, cu un impact benefic pe termen mediu și lung, pentru locuitorii municipiului.   Obiectivul programului elaborat de autoritățile capitalei este axat pe creşterea gradului de asumare şi implicare a cetățenilor în procesul de dezvoltare a orașului, asigurarea transparenței, iniţierea și stimularea democrației participative.  

În luna octombrie 2021 prețurile producătorului în industrie s-au majorat față de luna septembrie cu 0,3%, iar comparativ cu luna octombrie 2020 – cu 7,7%, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în industria extractivă prețurile s-au majorat față de septembrie curent cu 1,0% și cu 6,1% în raport cu luna octombrie 2020, iar în industria prelucrătoare cu crescut cu 0,3% în comparație cu septembrie cu 8,3% față de luna octombrie din anul precedent.

Prețurile producătorului în industrie în luna august curent au rămas la nivelul lunii iulie 2021, fiind în creștere față de august 2020 cu 7,6%, iar în comparație cu luna decembrie 2020 – cu 5,7%, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în luna precedentă în industria prelucrătoare prețurile producătorului nu s-au schimbat comparative cu luna iulie, iar față de august 2020 au crescut cu 8,3%, în timp ce în industria extractivă prețurile s-au micșorat față de iulie curent cu 0,3%,

Ieri, 1 aprilie 2020, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de hotărâre cu privire la inițierea negocierilor asupra proiectului Contractului de finanţare a Proiectului „Eficienţa energetică în Republica Moldova” și acordarea împuternicirilor pentru negocierea acestuia. Proiectul este orientat spre crearea unui instrument financiar necesar pentru reabilitarea energetică a fondului imobiliar al Republicii Moldova ce cuprinde clădiri publice deținute de autoritățile publice centrale și locale, care este caracterizat printr-o performanță energetică scăzută ca urmare a vechimii construcțiilor, cât și a lipsei acute a investițiilor în lucrările de consolidare și sporire a eficienței energetice pe parcursul utilizării lor.

Veniturile bugetului de stat vor fi majorate cu 767,8 mil. lei: din contul încasărilor provenite din impozite și taxe – cu circa 700 mil. lei, din alte venituri – cu 67,8 mil.lei. Totodată, se majorează și cheltuielile cu 421,7 mil. lei, iar deficitul bugetar se reduce cu 346,1 mil. lei și va constitui 5,1% din PIB. În consecință, veniturile BS vor constitui 45,8 mld. lei, cheltuielile – 57,6 mld. lei, în timp ce deficitul bugetar va atinge nivelul de 11,7 mld. lei.   Proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021 a fost aprobat cu 58 de voturi în prima lectură în ședința plenară a Parlamentului din 18 noiembrie curent.

Contextul regional actual, precum și cel național, reflectă necesitatea identificării soluțiilor optime de racordare a sistemului fiscal la condițiile existente,

Ceremonia de semnare a Acordurilor de Finanțare între Republica Moldova și Asociația Internațională de Dezvoltare privind Proiectul de Dezvoltare a Sistemului Energetic și a Acordului de Grant între Republica Moldova, Î.S. Moldelectrica și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind Proiectul „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, Faza I”, în valoare totală de 100 mil. euro, 60 mil. euro fiind sub formă de împrumut, iar 40 mil. euro – grant a avut loc ieri, 26 septembrie, la Ministerul Finanțelor. În cadrul evenimentului ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a declarat că acest proiect va contribui la modernizarea sistemului energetic al Republicii Moldova prin construcția stației back-to-back la Vulcănești și construcția unei linii de interconectare între sudul țării și Chișinău.

O problemă des abordată de Curtea de Conturi sunt erorile depistate în cadrul reorganizărilor instituțiilor bugetare și anume:

Ca măsură de sporire a siguranței în aprovizionarea cu energie electrică a RM, autoritățile propun instituirea unui mecanism de asigurare a achiziției de energie electrică din cel puțin două surse. Proiectul de hotărâre de Guvern privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.107/2016  cu privire la energia electrică a fost votat de Cabinetul de miniștri, documentul fiind publicat în MO de astăzi, 20 ianuarie. Acesta urmează a fi prezentat spre examinare și aprobare Parlamentului RM.   Potrivit notei proiectului, situația actuală evidențiază necesitatea de a avea cel puțin doi câștigători în cadrul licitațiilor organizate pentru achiziția de energie

Ministerul Economiei a publicat Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova.  Potrivit acestuia, tendința de recuperate a economiei naționale este clară, iar principalele domenii care au contribuit la creșterea reală a Produsului Intern Brut cu 11,7% (până la 104,2 mld. lei în semestrul I) sunt activitatea investițională (contribuția în PIB cu 13,7%), consumul final (cu 11,9%), sectorul public (cu 2,3% contribuție la PIB), comerțul, transportul şi depozitarea; activitățile de cazare și alimentație publică (cu 2,1%); industria (cu 1,9%) și construcțiile (respective, 1,6%). Descreșteri sunt înregistrate la exporturi, care a sustras 13,9% din creșterea PIB.

În Monitorul Oficial de astăzi, 22 decembrie curent, a fost publicată Legea bugetului de stat pentru anul 2021 nr. 258 din 16 decembrie 2020, cu venituri aprobate în mărime de 41,415 mld. lei, cheltuieli – în sumă de 55,399 mld. lei și cu un deficit bugetar de 13,984 mld. lei.   Potrivit Legii, din bugetul de stat se prevăd alocații pentru Fondul rutier în sumă de 1532059,8 mii lei, iar defalcările anuale din volumul total al accizelor la produsele petroliere, cu excepția gazului lichefiat, nu vor depăși 54,5%. Totodată, alocațiile pentru Fondul pentru eficiență energetică vor constitui 30000,0 mii lei, cele pentru Fondul național pentru dezvoltare regională – în sumă de 220000,0 mii lei, iar pentru Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural se vor aloca 1100000,0 mii de lei.

În contextul majorării tarifelor la energia electrică, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune acordarea, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2020, a unui suport social energetic în mărime de 50 lei lunar pentru persoanele ce beneficiază de pensii al căror cuantum lunar este de până la 1500 lei inclusiv, precum și pentru beneficiarii tuturor tipurilor de alocații sociale de stat (cu excepția alocației pentru îngrijire, însoțire și supraveghere stabilite conform Legii nr. 499/1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni). Autoritatea a elaborat proiectul de lege privind suportul social energetic în anul 2020 care prevede că Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), în baza informațiilor despre beneficiarii indicați supra, va achita, prin intermediul prestatorului de servicii de plată care asigură plata pensiilor și alocațiilor sociale de stat, suportul stabilit.

La 1 octombrie curent au intrat în vigoare prevederile Ordinului Ministrului Finanţelor nr. 115 din 15 septembrie 2021, prin care a fost aprobată Documentația standard pentru realizarea achizițiilor publice de bunuri și servicii. Aceasta reprezintă o instrucțiune pentru autoritățile contractante și ofertanți, utilizată la inițierea și desfășurarea procedurilor de achiziţii publice de bunuri și servicii, principalele aspecte ale căreia le vom menționa în acest articol.   Documentația conține 26 anexe1 destinate inițierii, publicării, atribuirii și modificării procedurilor de achiziții publice, precum și menite să faciliteze elaborarea și prezentarea ofertei şi a documentelor care să permită grupului de lucru examinarea şi evaluarea tuturor ofertelor depuse.

Cabinetul de miniștri a votat în ședința din 26 mai curent abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 600/1997 privind reglementarea consumului de resurse energetice, apă şi canalizare în sistemul bugetar care reglementează la moment relațiile comerciale între instituțiile care își desfășoară activitatea din contul mijloacelor bugetului de stat și ale celor locale cu întreprinderile complexului energetic și prestatoare de servicii comunale. Aceste raporturi juridice deja sunt reglementate de alte două acte normative ierarhic superioare hotărârii indicate.

În luna martie 2021 prețurile producătorului în industrie s-au majorat cu 1,7% față de februarie curent, iar comparativ cu martie 2020 – cu 7,2%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, în industria extractivă, în luna martie curent, prețurile s-au majorat față de februarie cu 1,8%, iar față de martie 2020 – cu 4,7%. Totodată, în industria prelucrătoare  prețurile producătorului au sporit față de februarie curent cu 1,9% și cu 8,7% față de luna martie 2020.

Anterior efectuării activităților investiționale în domeniile de importanță pentru securitatea statului sau al căror obiect constituie bunuri de importanță pentru securitatea statului, oricare investitor potențial va fi obligat să obțină aprobarea prealabilă a Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță pentru securitatea statului, organ colegial al Guvernului.   Punerea în aplicare în RM a acestei norme este prevăzută de proiectul legii privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului, susținut de către comisia parlamentară economie, buget și finanțe și propus pentru a fi examinat în cadrul următoarei ședințe a Legislativului.

Pentru prima dată după evoluțiile negative generate de consecințele pandemiei, sectorul industrial a revenit, în trimestrul I al anului 2021, pe un trend ascendent, se spune în Raportul lunar privind evoluția social-economică publicat de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Astfel, în ianuarie-martie 2021 volumul producției industriale s-a majorat cu 3% comparativ cu perioada similară a anului 2020. Sectorul energetic a fost în creștere, însă industria prelucrătoare și cea extractivă rămân încă în descreștere, deși în luna martie și acestea au înregistrat evoluții pozitive.

Raporturile comerciale dintre întreprinderile complexului energetic și prestatoare de servicii comunale și instituțiile/organizațiile care își exercită activitatea din contul mijloacelor bugetului de stat și ale bugetelor locale nu vor mai fi reglementate de o lege specială.   Pe agenda ședinței secretarilor generali din 21 ianuarie curent a fost inclus proiectul privind abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 600/1997 privind reglementarea consumului de resurse energetice, apă și canalizare în sistemul bugetar în contextul  aplicării prevederilor Legii nr.181/2014 privind finanțele publice și responsabilității bugetar-fiscale și a Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice.

Dezvoltarea afacerilor și forța de muncă, protecția consumatorului, calitatea produselor și serviciilor, domeniul construcțiilor, amenajarea teritoriului și urbanism, tehnologia informației, securitate și eficiență energetică, transport și infrastructura drumurilor sunt domenii de activitate ale Guvernului cu relevanță directă asupra obiectivelor dezvoltării economice durabile și incluzive. Acestea sunt incluse în documentele de politici publice monitorizate de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Autoritatea a prezentat viziunea privind documentul de planificare strategică racordat la strategia națională „Moldova 2030” în cadrul unei ședințe cu participarea Primului ministru, Ion Chicu, ministrului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, ministrului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu.

Consolidarea platformei pentru examinarea proiectelor investiționale strategice, revizuirea și aplicarea moratoriului asupra Programului de dobândire a cetățeniei prin investiție, eficientizarea activității de întreprinzător și promovarea competiției loiale prin revizuirea Legii cu privire la comerțul interior sunt câteva din acțiunile prevăzute pentru componenta Economie și infrastructură în Planul anual de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020, publicat astăzi în MO. Componenta economie și infrastructură include domeniile mediului de afaceri, administrării proprietății publice, securității și eficienței energetice, amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, transportului și infrastructurii și cel al tehnologiilor informaționale.