Pe data de 17 septembrie, în incinta Bibliotecii Publice „A. Donici” din oraşul Orhei a avut loc lansarea Serviciului Guvernamental de Plaţi Electronice Mpay. Organizatorii evenimentului planifică şi în continuare prezentarea sistemelor de plăţi electronice în diferite localităţi ale ţării, fapt care ar dezvolta şi ar conecta toate regiunile la asemenea servicii, nu doar capitala.

Aproape 62% dintre locurile de muncă din România sunt în pericol să dispară din cauza automatizării activităţilor, rata fiind cea mai ridicată din Uniunea Europeană (UE), unde media se situează la 54%, conform unui studiu publicat de institutul Bruegel. În rândul celor 28 de state UE, riscul de computerizare a locurilor de muncă variază de la 46,69% în Suedia la 61,93% în România, arată studiul, publicat de economistul Jeremy Bowles.

Numerarul ar putea să dispară total în Norvegia până în 2020. Propunerea vine din partea organizației norvegiene Finans Norge, care reunește cele mai mari bănci și companii de asigurări din țară, potrivit Incomemagazine.ro “Noi pledăm ca până în 2020 Norvegia să devină prima țară din lume care renunță complet la numerar prin retragerea banilor din circulație”, a declarat directorul organizației, Idar Kreutzer.

Guvernele care s-au perindat la putere nu au avut o atitudine pro-business, dacă ne uităm la modificările numeroase ale Codului fiscal din ultimii 10 ani, iar aceste schimbări legislative nu au adus mai mulţi bani la buget, ci au fost însoţite de o escaladare a evaziunii fiscale la cote maxime.

Bancile cu probleme din zona euro vor fi lasate sa falimenteze la viitoarele teste de stres, a avertizat, luni, presedintele noii Agentii de Supervizare Bancara (SSM), Daniele Nouy. "Trebuie sa acceptam ideea ca unele banci nu au viitor. Trebuie sa lasam unele institutii financiare sa dispara intr-un mod ordonat si nu este nevoie sa incercam o fuziune a lor cu alte institutii", a declarat aceasta in primul interviu acordat dupa numirea sa la conducerea Agentiei de Supervizare Bancara.

La sfârşitul ultimei sesiuni parlamentare, Legislativul a adoptat un proiect care presupune plafonarea taxelor locale. Această prevedere a stârnit un val de nemulţumiri din partea primarilor oraşelor care acuză parlamentarii de lobarea intereselor marilor agenţi economici şi de încălcarea legislaţiei, fiindcă nu au fost consultaţi la luarea acestei decizii.

Probabil n-a fost până acum în fruntea Inspectoratului Principal Fiscal de Stat o persoană care să se pronunţe atât de tranşant în vederea reformării sistemului fiscal ca actualul şef al autorităţii Ion Prisăcaru. Carenţele administrării fiscale, evaziunea, corupţia în rândul inspectorilor dar şi rezistenţa celor ce nu doresc schimbări, sunt doar unele dintre problemele care trebuie luate în calcul atunci când îţi propui un astfel de obiectiv. Şi mai există cel mai mare obstacol, mentalitatea cetăţenilor, care, în mare parte sunt departe de a percepe Fiscul drept o instituţie care lucrează în favoarea lor. Despre cum îşi propune să soluţioneze toate aceste chestiuni destul de dificile pentru a realiza în final reformarea sistemului, ne-a relatat Ion Prisăcaru, Şeful IPFS.

Transparency International – Moldova (TI-Moldova) a efectuat în cadrul proiectului de monitorizare a implementării Strategiei Naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei, finanţat de Fundaţia SOROS Moldova şi Partnership for Transparency Fund, un sondaj expres al beneficiarilor serviciilor Inspectoratului Fiscal de Stat (IFS) în scopul evaluării opiniilor acestora privind calitatea serviciilor prestate, profesionalismul şi integritatea angajaţilor instituţiei. Sondajul a fost realizat în perioada 21-23 martie 2011 la ieşirea din inspectoratele fiscale Buiucani, Centru, Botanica, Rîşcani, Ciocana din Chişinău, în total fiind chestionate 102 persoane. Dat fiind numărul redus de interviuri şi acoperirea doar a inspectoratelor fiscale din Chişinău, sondajul nu este unul reprezentativ şi nu permite de a face concluzii pentru întreg IFS. Mai curînd, rezultatele acestui sondaj reflectă opinia persoanelor care s-au adresat la inspectoratele fiscale din Chişinău pe parcursul acestor trei zile. Chestionarul sondajului include atît întrebări de tip închis care propun respondenţilor să aleagă opţiuni de răspuns, cît şi întrebări de tip deschis care le oferă posibilitatea să-şi expună obiecţiile şi propunerile vis-a-vis de activitatea instituţiei (vezi chestionarul anexat).