Amintim contribuabililor că, pe data de  25 ianuarie 2021, survine termenul-limită de prezentare a: Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (Forma IALS18); Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14); Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (Forma ISAPTI17).

Persoana fizică – cetățeanul RM a primit dividende de la o companie din România pe parcursul anului 2019. Dat fiind faptul că contribuabilul a dorit să-și onoreze obligațiunile în țara sa de rezidență, acesta a prezentat un document ce certifică că este rezidentul RM și, respectiv, aceste plăți nu au fost supuse impozitării la sursa de plată în România. Care este corectitudinea supunerii impozitării acestui venit, luând în considerație că între Guvernele Moldovei și României este încheiat un acord privind evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital? La ce cotă — 6%, 10% sau 12% — urmează a fi supus impozitării venitul menționat?

Conform art. 12 pct. 3) din Codul fiscal (CF), dividend este venitul obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic. În continuare o să analizăm care este impactul fiscal asupra operațiunii economice de calculare și achitare a dividendelor către persoanele juridice și persoanele fizice, atât rezidenți, cât și nerezidenți ai Republicii Moldova.

Îmbunătățirea guvernanței domeniului securității alimentare în scopul prevenirii și gestionării mai eficiente a potențialelor crize de insecuritate alimentară; facilitarea comerțului internațional în vederea asigurării securității alimentare; dezvoltarea unei piețe locale eficiente și sigure; creșterea productivității în sectorul agroalimentar; asigurarea accesului grupurilor vulnerabile la produse alimentare sunt obiectivele generale ale Strategiei securității alimentare a Republicii Moldova

În conformitate cu prevederile art. 5 alin. 15) din Codul fiscal, reprezentanţă permanentă sau bază fixă reprezintă un loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfăşoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în Republica Moldova, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv: a) un loc de conducere, o filială, o reprezentanţă, o sucursală, o secţie, un oficiu, o fabrică, o uzină, un magazin, un atelier, precum şi o mină, o sondă petrolieră sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale sau de cultivare a culturilor agricole;

Un cetățean al Republicii Moldova activează în calitate de angajat în cadrul unei reprezentanțe permanente de pe teritoriul RM a unei companii din România. Ulterior, acesta se deleagă să activeze în cadrul entității-mame din România pe o perioada de 8 luni. Unde urmează a fi impozitate veniturile salariale achitate de către angajatorul din Republica Moldova ale persoanei vizate? În conformitate cu prevederile art.4 alin.(1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decât cele prevăzute de legislația fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.

Contextul regional actual, precum și cel național, reflectă necesitatea identificării soluțiilor optime de racordare a sistemului fiscal la condițiile existente,

Similar Parcului IT, în Republica Moldova ar putea fi conceput parcul virtual pentru servicii de afaceri internaționale. Ministerul Economiei a propus pentru consultări publice Analiza impactului în procesul de fundamentare a proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea legii respective, care va replica regimul fiscal acordat Parcului IT, cu adaptare la specificul serviciilor de afaceri internaționale externațizate1.   Drept sector țintă în scopul analizei impactului au fost selectate activitățile economice de la 12 coduri CAEM (activități de contabilitate și audit financiar, consultanță în domeniul fiscal, afaceri și management, studierea pieței și de sondare a opiniei publice, activități în sectorul HR etc.), care ar putea deveni

Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova participă la cea de-a X-a ședință aniversară a Forumului Global al OCDE privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale (Forumul Global), care se desfășoară în perioada 26-27 noiembrie 2019 la Paris, Franța și întrunește circa 500 de participanți din 142 state. Țara noastră a devenit membru al Forumului Global în noiembrie 2016. În prezent, Serviciul Fiscal de Stat, în calitate de autoritate competentă, realizează schimbul de informații în scopuri fiscale, la solicitare, cu autoritățile fiscale partenere în baza a 50 de tratate bilaterale privind evitarea dublei impuneri și în baza Convenției multilaterale OCDE privind asistența administrativă reciprocă în materie fiscală (în vigoare pentru Republica Moldova din 01.03.2012), ai cărei semnatari sunt la etapa actuală 130 jurisdicții.

Agentul economic rezident a repartizat profitul net al entității între acționarii săi, unul dintre care este rezidentul Germaniei. La ce cotă urmează a fi supuse impozitării la sursa de plată venitul nerezidentului (12% sau 6%)? Există oare un tratat de evitare a dublei impuneri de care ar trebui să țină cont entitatea? În conformitate cu art. 12 pct. 3 din CF, dividend reprezintă venit obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic conform art. 57 alin. (2) din CF.

Serviciul Fiscal de Stat informează că, urmare a adoptării în prima lectură a proiectului de lege pentru modificarea Codului fiscal nr. 1163/1997, nu mai este necesară prezentarea dosarului privind prețurile de transfer până la data

Parlamentul a aprobat cu 59 de voturi în prima lectură proiectul de lege ce are ca scop asigurarea cadrului legal pentru informarea corectă a consumatorului despre ofertele de credite lansate. Acesta prevede obligativitatea de a afișa  dobânda anuala efectivă în cadrul publicității creditelor, mărimea literelor și cifrelor fiind cel puțin de trei ori mai mare decât mărimea literelor restului textului.   În același timp, se propune reglementarea plăților aferente creditelor (dobânzi, comisioane, taxe, penalități, dobânzi de întârziere și orice alt tip de plăți) în scopul protejării atât a consumatorilor, cât și a sistemului bancar.

Cancelaria de Stat a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat și a legilor sectoriale conexe controlului de stat, scopul căruia este dezvoltarea unui sistem de control efectiv și eficient (inclusiv reducerea poverii controlului și a sancțiunilor inechitabile), previzibil, neabuziv cu o abordare constructivă în raport cu agenții economici pentru a încuraja investițiile și inițiativa antreprenorială.

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (ce vizează domeniul fiscal), înregistrat în Parlament în calitate de inițiativă legislativă a unui grup de deputați, propune modificări în Legea nr.212/2023 și Legea nr.187/2025 care prevăd abrogarea reglementărilor ce presupuneau implementarea, din 1 ianuarie anul 2026, a regimului TVA la importul autoturismelor.

Studiu de caz: Persoana fizică X,  cetățean și rezident fiscal  al Republicii Moldova, a obținut în anul 2020 venituri din locațiunea unui apartament în străinătate, care îi aparține cu drept de proprietate, în sumă de trei mii euro. Urmează a fi declarate aceste venituri și în Republica Moldova?   Potrivit prevederilor alin. (1) art.14 din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător îl constituie venitul din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea în RM, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, precum și venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara RM.  

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

La 17 aprilie 2018, a intrat în vigoare Convenţia între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Georgiei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Tbilisi la 29 noiembrie 2017. Prevederile Convenţiei se pun în aplicare începând cu 1 ianuarie 2019. Conform art. 27 „Intrarea în vigoare” a Convenţiei nominalizate, prevederile acestea se vor aplica:

100 de tineri antreprenori și persoane interesate să lanseze o afacere au participat, în perioada 13–15 august 2025, la Bălți, la cea de-a doua rundă a programului

Ce acțiuni poate să întreprindă agentul economic pentru a nu fi sancționat în baza Legii nr. 1466/1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii provenite din tranzacțiile economice externe (Legea nr. 1466/1998)?

În Monitorul Oficial din 6 noiembrie curent a fost publicat Ordinul Ministrului Finanțelor nr.113 din 29 octombrie 2025 privind completarea OMF nr.156/2024 cu privire la modul de achitare şi evidență a plăților la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2025.