Orice persoană, săvârşind o faptă socialmente periculoasă prevăzută de Codul penal (CP), cauzează prejudicii societăţii. Toate relaţiile ocrotite de legea penală şi care sunt încălcate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, în teoria şi practica dreptului penal constituie obiectul infracţiunii. Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute la Capitolul X din CP, în care se regăsește și art. 2441 – Evaziunea fiscală a persoanelor fizice, îl constituie relaţiile sociale cu privire la economia națională, bazate pe principiile de desfășurare a activității economice: libertatea activității, exercitarea acesteia în temeiuri legale, concurența loială a subiectelor, buna-credință a subiectelor, interzicerea formelor vădit infracționale ale conduitei subiectelor activității economice.

Mărfurile importate/exportate pe teritoriul vamal al RM, fac obiectul unor formalități vamale, adică mărfurile trebuiesc declarate organului vamal şi supuse examinării de către funcționarii vamali în vederea asigurării respectării tuturor prevederilor legale.

Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (asigurare RCA) este cel mai utilizat produs de asigurare din RM, ceea ce se explică prin faptul că, în primul rând, acestea sunt asigurări obligatorii pe teritoriul țării, dar și prin numărul semnificativ al accidentelor auto ce se soldează cu pagube și vătămări corporale. Asigurările RCA reprezintă un mijloc de protecție a populației în cazul celor mai frecvente accidente și au ca scop acoperirea prejudiciului produs de persoana asigurată unor terțe persoane, în condițiile în care acesta se face responsabil potrivit legislației. Spre deosebire de asigurările de bunuri, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA intervine și o a treia persoană - terțul păgubit.

Întreprinderea a încheiat cu angajatul «A» un contract individual de muncă pe durată determinată (01.11.2018 – 31.10.2019). Angajatul s-a aflat în concediu medical în perioada 06.12.2018 – 26.01.2019, fapt confirmat prin certificate medicale. Întreprinderea a achitat indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă pentru întreaga perioadă a concediului medical, pornind de la faptul că durata acestuia în fiecare dintre ani nu a depăşit 30 de zile. Oare întreprinderea a procedat corect? Este aceasta în drept să solicite de la fostul angajat restituirea sumei indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă achitată în plus în cazul în care acest fapt a avut loc?

Din 22 martie 2019, persoanele care practică activități declarate prin lege ca activități ce constituie monopol de stat vor fi scutite de taxa pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii. În Monitorul Oficial de vineri a fost publicată Legea nr. 26 din 11 martie 2019 pentru modificarea unor acte legislative. Astfel, art. 295 din Codul fiscal a fost completat cu prevederi de înlesniri la plata taxelor locale. Norma (lit.g2) prevede scutirea de la achitarea taxei pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” lansează analiza „Rolul Uniunii Europene în stimularea exportului din Republica Moldova”, semnată de Alexandru Fală. Scopul acesteia este de a înțelege, în baza estimărilor econometrice, factorii determinanți ai performanței exporturilor Republicii Moldova. „În special, am încercat să estimăm contribuția economiei UE la creșterea exporturilor totale. În așa mod, constatăm faptul că succesul tranziției economiei moldovenești spre un model de creștere bazat pe exporturi depinde, în mod esențial, de nivelul de integrare pe piața UE.

Investițiile sunt acea verigă a ciclului de viață a unei societăți, fără de care succesul în activitate nu poate fi atins. Indiferent de mărimea entității comerciale, genul de activitate, investițiile sunt cele ce fac ca o entitate sau alta să aibă un mod de activitate eficient, pot să genereze o impulsionare prin creșterea producției sau a volumului de servicii prestate, să îmbunătățească calitatea acestora, să condiționeze extinderea entității și diversificarea activității desfășurate.

Orice operator economic, rezident sau nerezident, persoană juridică de drept public sau privat ori asociație de astfel de persoane are dreptul de a participa în Republica Moldova la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică de lucrări. Astfel, potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), pentru constatarea datelor de calificare în cadrul procedurilor de achiziţie publică, operatorul economic va prezenta documentele eliberate de autorităţile competente stabilite de autoritatea contractantă în cadrul procedurilor de achiziţie publică.

Conform prevederilor art. 140 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Lege), dacă are o creanță față de debitor născută anterior datei deschiderii procedurii, creditorul înaintează în scris creanța, indiferent de tipul ei, printr-o cerere de admitere a creanțelor adresată instanței de judecată care examinează cauza de insolvabilitate a debitorului. Cererile de admitere a creanțelor se consemnează într-un registru, care se păstrează în instanță.

Conform art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decît pentru cauză de utilitate publică şi în condițiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internațional.

Art. 90 alin. (3) pct. 4) din Codul de procedură penală1 (CPP) stabilește expres regula, conform căreia unele persoane nu pot fi citate şi audiate în calitate de martori într-un proces penal. Totuși, de la această regulă legislatorul a prevăzut unele excepții. Prima excepție se referă la cazul de participare la reținere în flagrant delict (i.e. o infracțiune descoperită în momentul comiterii ei sau înainte ca efectele ei să se fi consumat), când poate participa procurorul sau, după caz, reprezentantul organului de urmărire penală. Declarațiile acestor subiecte se referă la circumstanțele reținerii și, în mod firesc, nu pot depăși limitele obiectului declarațiilor.

În Monitorul oficial din 11 mai curent a fost publicat un decret ce prevede inițierea negocierilor și aprobarea semnării Deciziei Comitetului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană reunit în configurația comerț, Deciziei Subcomitetului vamal RM – UE cu privire la actualizarea Anexei XXVI și a Deciziei Subcomitetului pentru indicații geografice privind modificarea Anexelor XXX-C și XXX-D la Acordul de Asociere. Modificarea anexelor menționate are drept scop ajustarea legislației naționale la acquis-ul comunitar actualizat, asigurarea conformității Codului Vamal al RM cu normele europene, extinderea termenilor de timp prevăzuți pentru apropierea legislației,

Executivul a aprobat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Codului contravenţional al Republicii Moldova. Amendamentele vor contribui la prevenirea săvârșirii contravențiilor, prin majorarea sancțiunilor, diminuarea riscurilor de corupție în cazul contravențiilor aplicate șoferilor, dar și la eliminarea încălcării unor drepturi constituţionale ale persoanei. Potrivit noilor modificări, pentru alertele false la serviciile specializate amenda se dublează, astfel încât vinovații vor achita până la 3000 de lei, față de 1500, cât este acum sancțiunea.

Potrivit prevederilor art. 295 din Codul fiscal, de plata taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii sunt scutite:

În perioada 15 mai – 15 decembrie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale va efectua scanarea informației din carnetele de muncă, scopul fiind completarea conturilor personale de asigurări sociale ale angajaţilor cu informația privind stagiul de muncă realizat până la 1 ianuarie 1999. Acţiunea va fi realizată drept rezultat al aprobării proiectului de hotărâre a Guvernului cu privire la abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1449 din 24 decembrie 2007. Amintim că prin modificarea Legii nr.123 din 7 iulie 2017 au fost introduse modificări şi la Codul muncii, fiind excluse toate normele referitoare la carnetul de muncă. Conform modificărilor, CNAS şi CNAM urmau să aducă actele sale normative în concordanţă cu noile prevederi.

Astăzi, 24 septembrie 2018, intră în vigoare prevederile Legii nr. 195 din 27 iulie 2018 cu privire la modificarea unor acte legislative (în continuare – Legea nr. 195) (MO nr. 321-332, art. 539), prin care au fost efectuate modificări la Codul penal al RM (în continuare – CP) și la Codul contravenţional al RM (în continuare – CC), în partea ce ține de aplicarea sancțiunilor pentru nerespectarea legislației în domeniul tichetelor de masă. Scopul acestei Legi este crearea cadrului legal, unitar și coerent, orientat spre conformarea și respectarea prevederilor legale de către toți subiecții, precum și evitarea situațiilor de diminuare a obligațiilor față de bugetul public național.

În perioada 01 mai — 15 decembrie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale va scana informația din carnetele de muncă prezentate de angajator și o va stoca în Registru de stat al evidenței individuale a contribuțiilor. Aceasta se va realiza în contextul excluderii carnetelor de muncă, începând cu 1 ianuarie 2019 și pentru a asigura completarea conturilor personale de asigurări sociale cu informația privind stagiul de muncă realizat până la 01 ianuarie 1999 pentru persoanele care solicită dreptul la pensie.

În cazul diminuării salariilor calculate angajaţilor — beneficiari de tichete de masă prevăzute în contractele individuale de muncă sau în cele colective, angajatorul se va sancționa cu amendă de la 100 la 250 UC, iar comercializarea contra unei sume de bani sau transmiterea, cu titlul gratuit, de către persoanele fizice-salariați altor persoane a tichetelor de masă pe suport de hârtie sau electronic va fi sancționată cu amendă de la 50 la 100 unități convenționale.

În Monitorul Oficial de astăzi a fost publicat Planul de acțiuni pe anii 2018-2019 cu privire la implementarea Strategiei naționale de prevenire și combatere a criminalității organizate pe anii 2011-2019.

Entitatea comercială reprezintă veriga fără de care nu poate funcționa ciclul economic al unei țări, aceasta manifestându-și contribuția atât în plan economic, cât și social. Din punct de vedere economic, entitatea are rolul de a produce bunuri și/sau servicii, a le comercializa și crea valoare adăugată și, eventual, a obține profit. Din punct de vedere social, aceasta contribuie la satisfacerea necesităților populației prin bunurile și serviciile furnizate, la dezvoltarea civilizației umane prin promovarea progresului tehnico-științific etc.