În cadrul ședinței plenare din săptămâna trecută a fost votat în prima lectură un proiect de lege elaborat de Guvern, ce stabilește cerințele de igienă a produselor alimentare pentru toți operatorii din businesul alimentar, la toate etapele de producere, procesare, păstrare, transportare, comercializare și export.

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

Sechestrul ca măsură de executare silită poate fi aplicat în temeiul hotărârii Serviciului Fiscal de Stat privind executarea silită a obligației fiscale. Modelul nou al hotărârii și al actelor procedurale aferent sechestrului este reglementat de prevederile Ordinului IFPS nr. 143 din 13 septembrie 2002 despre aprobarea formularelor de executare silită a obligațiilor fiscale.

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

La 1 septembrie curent vor fi marcați cinci ani de semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Documentul prevede și implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care urmărește o relație comercială preferențială bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând fiecărei părți un acces mai bun pe piață decât cel ce este oferit altor parteneri de comerț. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în accesul companiilor pe piețele respective, prin eliminarea taxelor vamale de import în comerțul produselor între părți. Astfel, după cinci ani de implementare a DCFTA se constată că exporturile totale au crescut cu $1,5 mld. sau cu 34% față de cele înregistrate până la semnarea DCFTA (2011-2014).

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

Mijloacele fixe și activele nemateriale sunt active nefinanciare, care își transmit valoarea asupra bunurilor și produselor fabricate, lucrărilor executate și serviciilor prestate treptat în mai multe faze (cicluri) de producere prin uzură și/sau amortizare. În acest articol ne vom referi la următoarele aspecte importante aferente contabilității mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare: • definirea și modul de calcul al uzurii mijloacelor fixe și amortizării activelor nemateriale; • contabilitatea uzurii mijloacelor fixe și amortizării activelor nemateriale; • corectarea erorilor cu privire la uzura mijloacelor fixe și amortizarea activelor nemateriale.

În cadrul unei conferinţe de presă, directorul «Apă-Canal», Veronica Herţa, a spus că iniţiativa vine în contextul poluării râului Bâc şi al volumului mare de ape reziduale.

În acest articol ne-am propus să examinăm aspectele cele mai importante ale contabilității investițiilor capitale în active în curs de execuție din cadrul entităților bugetare1. Ele se referă la: • definirea investițiilor capitale în curs de execuție; • componența, recunoașterea și evaluarea investițiilor capitale în curs de execuție; • contabilitatea investițiilor capitale în curs de execuție.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) urmează să aloce, în acest an, suplimentar circa 10 milioane de lei pentru contractarea investigaţiilor la hepatite cronice virale şi ciroze hepatice B, C, D, în scopul iniţierii şi efectuării tratamentului antiviral.

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării propune spre consultare proiectul Ghidului practic de implementare a Planului-cadrul pentru învățământul profesional tehnic secundar dual. Acest Ghid este destinat grupurilor de lucru antrenate în elaborarea planurilor de învățământ profesional tehnic dual. Grupurile de lucru vor fi constituite pe bază de paritate și vor include specialiști din cadrul instituțiilor de învățământ, ai agenților economici cu care au fost încheiate acorduri de colaborare și specialiști delegați de Camera de Comerț și Industrie.

Astăzi, 30 martie, industria IT, Guvernul, comunitatea antreprenorială, investitorii și partenerii de dezvoltare își dau întâlnire la Moldova ICT Summit 2017, evenimentul anului în domeniul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (TIC).

În Monitorul Oficial de astăzi, 29 iunie 2018, a fost publicată Hotărârea cu privire la organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Documentul reglementează misiunea, domeniile de activitate, funcțiile și drepturile Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor precum și organizarea activității acesteia. Necesitatea elaborării unui nou Regulament survine în urma atribuirii Agenției a unor noi domenii de control asupra activității de întreprinzător — producerea şi circulaţia vinului şi produselor alcoolice, protecţia consumatorilor în domeniul alimentar şi siguranţa ocupațională.

Comercializarea pe piața europeană a cărnii, ouălor și produselor animaliere va asigura o creștere de minimum 15% la export. De fapt, cifra ar putea fi mult mai mare și asta înseamnă o creștere economică pozitivă pentru țara noastră, a afirmat ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, la întrunirea cu producătorii din sectorul avicol, în cadrul căreia a fost discutat progresul implementării Foii de parcurs pentru obținerea de către Republica Moldova a dreptului de a exporta în Uniunea Europeană carne și ouă de pasăre categoria B.

Proiectul hotărîrii Guvernului pentru modificarea și completarea Regulamentului cu privire la modul de constituire și administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală a fost propus spre consultări publice.

Reducerea cheltuielilor de testare a produselor agroalimentare care urmează a fi exportate în Rusia și a celor de logistică, dar și o încredere mai mare a autorităților de la Moscova în siguranța produselor importate din Moldova.

În cadrul instituțiilor medico — sanitare spitalicești vor fi instituite Unități de Primire Urgențe(UPU), potrivit proiectului ordinului Ministerului Sănătății, expus pentru consultări publice. Regulamentul — cadru privind organizarea și funcționarea UPU, care însoțește proiectul ordinului MS specifică, că UPU constituie o subdiviziune structurală a spitalului, care acordă asistență medicală de urgență și programată 24 din 24ore în conformitate cu normele stabilite de legislație și acele normative.

În condițiile în care unele bunuri ale entităților publice nu le aparțin cu drept de proprietate, ci se află doar în gestiune, acestea sunt obligate să urmeze anumite proceduri şi să se conformeze anumitor cerințe în procesul de circulație a acestora.

Republica Moldova ar putea realiza un set de proiecte investiționale în diferite domenii social-economice cu Republica Turcă. Printre sectoarele atractive părții turce se numără infrastructura, transporturile, educația, inclusiv dezvoltarea Parcului industrial din Comrat.

Angajatorii vor fi obligaţi să suporte cheltuielile în cazul efectuării investigaţiilor de laborator privind diagnosticul bolii profesionale, conform Regulamentului sanitar privind modul de cercetare şi stabilire a diagnosticului de boală profesională, care este publicat în Monitorul Oficial al RM.