La 14 septembrie 2016, SRL ,,G. Prim” a depus în instanţa de insolvabilitate cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de debitorul SC „G. Prim” SRL. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 17 octombrie 2016, s-a constatat insolvabilitatea SC „G. Prim” SRL şi s-a intentat procedura simplificată a falimentului faţă de debitor.

În urma solicitării Băncii Naționale a Moldovei, instituțiile mass-media și site-urile de știri din Republica Moldova au obținut posibilitatea să adreseze întrebări guvernatorului BNM, Octavian Armașu. Acest interviul este unul cumulativ, fiind realizat în baza întrebărilor adresate. — Ați venit de scurt timp în funcția de guvernator al Băncii Naționale. Cum vedeți sistemul bancar din noul fotoliu? Ce garanții puteți oferi că nu vom mai avea parte de surpriza unei fraude bancare?

La data de 17 august 2018 a intrat în vigoare Legea nr. 180 din 26.06.2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală (Lege). Declararea voluntară oferă persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova posibilitatea să declare mijloacele bănești care anterior nu au fost declarate, fără să fie supuși unor măsuri de constrângere din partea statului. Poate declara voluntar mijloace bănești oricare persoană fizică care este cetățean a RM. Declararea voluntară a mijloacelor bănești începe la data de 17 august 2018 şi se încheie la 1 februarie 2019.

VENITURILE ENTITĂȚII STRĂINE. Partea II Partea I. CF prevede, în art.70, că întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut: în RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; peste hotarele RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă, la determinarea venitului impozabil al nerezidenților: se va ține cont numai de venitul obținut în RM și se va permite deducerea numai a acelor cheltuieli, care vizează direct venitul menționat, supus impunerii în RM.

Conform prevederilor art. 140 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Lege), dacă are o creanță față de debitor născută anterior datei deschiderii procedurii, creditorul înaintează în scris creanța, indiferent de tipul ei, printr-o cerere de admitere a creanțelor adresată instanței de judecată care examinează cauza de insolvabilitate a debitorului. Cererile de admitere a creanțelor se consemnează într-un registru, care se păstrează în instanță.

Prim-ministrul Pavel Filip a convocat pe 18 septembrie curent şedinţa Comitetului permanent de monitorizare a cazurilor de interes social sporit. În cadrul întrunirii, participanții au examinat situaţia privind frauda bancară şi au efectuat un schimb de opinii referitor la posibilitățile de intensificare a cooperării inter-instituționale în vederea eficientizării recuperării mijloacelor financiare. În context, lichidatorii celor trei bănci aflate în proces de lichidare au prezentat informații privind recuperarea activelor şi dificultățile pe care le întâmpină în acest proces, inclusiv litigiile aflate în instanțele de judecată. Totodată, conducătorii organelor de drept au comunicat despre progresele înregistrate în investigațiile efectuate.

Capitalul propriu al Asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ), ca şi pentru alte entităţi, reprezintă principala sursă de finanțare a activelor proprii ale AEÎ, asimilarea riscurilor și asigurarea stabilității financiare.

Procedura de insolvabilitate este reglementată de prevederile Legii insolvabilității, al cărei scop se rezumă la asigurarea satisfacerii colective a creanțelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului, prin aplicarea față de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului și prin distribuirea produsului finit.

Conform art. 15 alin. (1) Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Legea nr.149), în cazul insolvabilităţii debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicaţii obligatorii pentru debitor ori care pot influenţa în alt mod acţiunile debitorului (insolvabilitate intenţionată ), aceştea poartă răspundere subsidiară solidară faţă de creditori. Aceasta, în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea creanţelor creditorilor.

Banca Națională a Moldovei (BNM) informează că încă în anul 2015 au fost înaintate acțiuni civile în privința unor companii din „grupul Shor”, despre care joi, 7 septembrie 2017, un portal de știri scria că nu ar fi fost intentate asemenea acțiuni. Astfel, în urmă cu doi ani, BC „Banca Socială” S.A. a depus cereri de chemare în judecată a societăților comerciale SRL „Caritas Group”, „Voximar-Com” SRL. Potrivit informației prezentate de BC „Banca socială ” S.A. în proces de lichidare, aceasta deja dispune de patru hotărâri judecătorești definitive cu privire la încasarea de la SRL „Caritas Group” și alte trei societăți comerciale, incluse în grupul cunoscut de public drept „Grupul Shor”, a datoriei în valoare totală de peste 12 mld. lei. Acțiunea civilă împotriva „Voximar-Com” SRL în valoare de circa 3 mld. lei se află pe rol în instanța de apel.

Ca excepție de la regula generală, precum că fondatorul (membrul) persoanei juridice nu răspunde pentru obligațiile acesteia, se înscrie Legea insolvabilității, care prevede răspunderea atât a debitorului, cât și a fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influenta în alt mod acțiunile debitorului.

Procedura de insolvabilitate reprezintă un important mecanism juridico-economic de asigurare a stabilității și siguranței circuitului civil. Acesta permite a diminua la maxim efectele negative ale situației când un subiect de drept se află în incapacitate de plată. Reglementarea legislativă a procesului de insolvabilitate și-a găsit reflectare în Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Lege). Actul legislativ în cauză a fost elaborat în contextul tendinței generale de creștere a numărului proceselor de insolvabilitate ca urmare a crizei economice și necesității excluderii din piață a subiecților economici neviabili.

Insolvabilitatea reprezintă un element necesar al economiei de piață. Aceasta este esența însăși a relațiilor preponderent de piață, care implică întotdeauna lipsa de certitudine, riscul de pierdere în obținerea rezultatelor de afaceri în activitatea de întreprinzător.

Înlocuirea răspunderi penale cu tragerea la răspundere contravențională în cazul omisiunii depunerii cererii introductive în temeiurile și termenul prevăzut de art.14 a Legii insolvabilității din 29 iunie 2012 este esența modificărilor propuse, cu titlul de inițiativă legislativă. Proiectul a fost examinat de Guvern, iar avizul Executivului este publicat în MO din 23 iunie 2017.

Intentarea procesului de insolvabilitatepoate fi condiționată de incapacitatea de plată a debitorului sau supraîndatorarea debitorului în cazul în care acesta este persoană juridică responsabilă de creanțele creditorilor în limitele patrimoniului său.

Conform prevederilor art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2017 (în continuare – Lege), prin noțiunea de masă debitoare se înțeleg bunuri, inclusiv mijloace băneşti în numerar şi fără numerar, în monedă națională şi în valută străină, aflate în proprietatea debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, dobândite sau recuperate pe parcursul acestuia, cu excepția bunurilor care, potrivit legii, nu sunt pasibile de executare silită. În cadrul procesului de insolvabilitate, una dintre atribuțiile principale ale administratorului insolvabilității, în temeiul prevederilor art. 66 alin. (1) lit. j) din Lege, este organizarea şi vânzarea la licitație sau prin negocieri directe a bunurilor din patrimoniul debitorului în conformitate cu prezenta lege.

Prin masă debitoare se semnifică bunuri, inclusiv mijloace băneşti în numerar şi fără numerar, în monedă naţională şi în valută străină, aflate în proprietatea debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, dobândite sau recuperate pe parcursul acestuia, cu excepţia bunurilor care, potrivit legii, nu sunt pasibile de executare silită (art. 2 din Lege).

Serviciul Fiscal de Stat fiind creat la 1 aprilie 2017 în calitate de persoană juridică administrează funcționalitățile sale pe tot teritoriul țării, acționând prin Direcțiile generale administrare fiscală, create în acest sens, Chișinău, Centru, Nord și Sud. Administrarea proceselor de insolvabilitate la fel a fost centralizată, cu dislocarea personalului în regiuni pentru a asigura reprezentarea intereselor SFS în Curțile de Apel Chișinău, Bălți, Comrat și Cahul (în raport cu reforma judiciară în desfășurare declanșată în anul curent).

În sensul Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Lege), debitor, în conformitate cu prevederile art. 2 din Lege, se subînțelege orice persoană, indicată la art. 1 alin. (2), care are datorii la plata creanţelor scadente, inclusiv a creanţelor fiscale, împotriva căreia a fost depusă în instanţa de judecată o cerere de intentare a unui proces de insolvabilitate.

Societatea ,,X” se află în procedura planului de restructurare. La data achitării efective a salariului în beneficiul angajatului, agentul economic aflat în perioada de executare a procedurii planului de restructurare, demarată în conformitate cu prevederile Legii insolvabilității, este obligat să achite la buget impozite, inclusiv contribuțiile sociale rezultate din calculul și achitarea efectivă a salariului.