Migranții din Republica Moldova care domiciliază sau desfășoară o activitate de muncă pe teritoriul Turciei vor beneficia de indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de afecțiuni generale sau de accidente în afara muncii, indemnizații de maternitate, pensii pentru limită de vârstă, pensii de dizabilitate cauzate de afecțiuni generale sau accidente de muncă și boli profesionale, pensii de urmaș, ajutoare de deces, ajutoare de șomaj.

La 28 februarie platforma EU4Business cu suportul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova a reunit în cadrul unei mese rotunde reprezentanții Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Băncii Europene de Investiții (BEI), Ministerului Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova (MEI), Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului IMM (ODIMM), băncilor comerciale și companiilor de microfinanțare din Republica Moldova pentru evaluarea progresului programelor de suport care asigura accesul mediului de afaceri din Republica Moldova la finanțare.

Cetăţenii moldoveni plecaţi peste hotare vor fi la curent cuoportunităţile de reintegrare socială şi economică de acasă, iar autorităţile sunt încurajate să se implice mai activ în monitorizarea procesului migraţional şi acordarea suportului necesar ajustat la necesităţile cetăţenilor. Guvernul a aprobat Planul de acţiuni pentru anii 2017-2020 privind reintegrarea cetăţenilor Republicii Moldova reveniţi de peste hotare.

Programul de atragere a remitenţelor în economie naţională PARE 1+1 va oferi încă 5,85 mil. lei pentru realizarea proiectelor a 25 de antreprenori. Ei au semnat vineri contractele de finanţare nerambursabilă cu Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM).

Ministerul Afacerilor Interne propune spre consultare un proiect de lege ce prevede eliminarea dificultăților la obținerea permiselor de ședere a investitorilor străini. Reamintim că ultimele modificări ale cadrului legal în domeniul migrației de muncă au avut loc în anul 2017, când a fost optimizat numărul de proceduri și acte permisive. În același timp, analiza și evaluarea legislației în vigoare la capitolul dat a constatat deficiențe practice în aplicare, precum și lipsa unor prevederi clare pentru anumite categorii de străini, cum ar fi administratorii străini ai companiilor nou create sau administratorii companiilor necomerciale etc.

Circa 350 de femei antreprenoare din Republica Moldova au participat sâmbătă, 14 decembrie, la cea de-a V-a ediție a Forumului Anual al Femeilor din Moldova, organizat de Platforma Națională a Femeilor (PNFM) în parteneriat cu Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).Genericul ediției din acest an este „Femei pentru femei” și au avut scopul de a contura rolul asocierii femeilor, precum și de a identifica soluții pentru provocările acestora în activitatea antreprenorială și în viața socială. Oaspete de onoare a Forumului Anual al Femeilor din Moldova a fost prim-ministrul Ion Chicu, care a venit cu un mesaj de încurajare și susținere pentru femeile de afaceri din Republica Moldova.

Deseori mai scumpe sunt ideile, oportunitățile, parteneriatele, schimbul de experiență și stilul de comunicare cu autoritățile. De obicei, investitorii sunt gata să vină cu aportul acolo unde există potențial, iar procedurile birocratice pot fi depășite cu costuri (de timp, dar și financiare) mici. Guvernul tarii noastre a depus un efort pentru a crea condiții cât mai favorabile investitorilor străini. Inițiativa amendamentelor, completărilor și modificărilor ale Legii cu privire la migrația de muncă a venit din partea investitorilor străini, care la întrunirile Consiliului Economic pe lângă prim-ministrul RM au menționat că procedura de obținere a permisului de muncă și de ședere, era foarte anevoioasă.

Piramida populației pentru 2019 arată clar un model de micșorare a populației la vârsta de 30-54 ani, ceea ce reflectă efectul cumulativ al ratelor migrației nete negative pentru adulții tineri din ultimele decenii, constată Biroul Național de Statistică în raportul Numărul populaţiei cu reședința obișnuită în Republica Moldova pe sexe şi grupe de vârstă la începutul anului 2019. Acesta cuprinde numărul populației cu reședință obișnuită și include persoanele care au locuit în ultimele 12 luni pe teritoriul Republicii Moldova (indiferent de absențele temporare). Estimarea numărului populației are la bază populația cu reședință obișnuită corectată de la Recensământul Populației și al Locuințelor (RPL) din anul 2014, la care s-a adăugat nașterile și s-au scăzut decesele (sporul natural), precum și s-a inclus sporul migrator (migrația netă).

Cuantumul ajutorului bănesc acordat beneficiarilor de protecţie internațională în anul 2019 va constitui 1046,25 lei, în creștere comparativ cu cel acordat în anul 2018, când acesta a fost de 922,5 lei. Guvernul a aprobat în ședința din 18 iulie un proiect de hotărâre ce stabilește volumul ajutorului bănesc pentru această categorie de persoane în anul curent. Ajutorul respectiv este acordat în temeiul art. 33 alin. (2) din Legea nr. 270/2008, care prevede dreptul beneficiarilor de protecţie internaţională la susținerea financiară în limitele disponibilităţilor statului, dacă, din motive obiective, aceştia sunt lipsiţi de mijloacele de existenţă.

Prin intermediul Programului de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1”б gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), au fost create, în 17 raioane ale țării, 28 de întreprinderi noi. Astfel, migranții sau rudele de gradul I ai acestora vor primi până la 250 mii lei finanțare nerambursabilă din bugetul de stat și din partea Uniunii Europene în baza algoritmului „1+1”. Respectiv, fiecare leu investit din remitențe este suplinit cu un leu în formă de grant, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii. Titularii afacerilor au semnat contractele de finanțare nerambursabilă în sumă totală de 6,73 mil. lei. Activitatea antreprenorială a celor 28 de companii indică faptul că acestea vor genera investiții cumulative în economie de circa 17 mil. lei și vor asigura crearea a 69 de locuri de muncă.

Cum își poate exercita consumatorul dreptul de a solicita înlocuirea produsului de calitate corespunzătoare în perioada stării de urgență și cum trebuie să procedeze vânzătorul? Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 55 din 17 martie 2020, pe tot teritoriul Republicii Moldova a fost declarată stare de urgență pentru perioada 17 martie – 15 mai 2020. Ca urmare a stabilirii unui regim special de activitate pentru agenții economici care desfășoară activitatea în domeniul comerțului, o mare parte din aceștia și-au stopat activitatea pe această perioadă sau au migrat la comerțul online.

În Monitorul Oficial din 26 ianuarie a fost publicat Planul de acțiuni privind integrarea străinilor pentru anul 2018. Acesta conține circa 40 de acțiuni pe care autoritățile și-au propus să le realizeze pentru a integra în societate stărinii înregistrați în țara noastră.

Polița de asigurare medicală ar putea fi exclusă la depunerea dosarului pentru prelungirea dreptului de ședere al străinilor în Republica Moldova. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative. În prezent, potrivit art.33 din Legea privind integrarea străinilor în RM, autoritatea competentă pentru străini (Biroul Migrație și Azil) poate prelungi dreptul la şedere provizorie în Republica Moldova doar dacă străinul face dovada asigurării medicale. În nota documentului se menționează că, deoarece achitarea primelor respective nu ține de competența autorității, iar verificarea persoanei în sistemul asigurărilor obligatorii medicale tergiversează procesul de documentare al străinilor și duce la încălcarea termenului prevăzut pentru prelungirea dreptului de ședere, această prevedere poate fi exclusă.

Cetățenii Republicii Moldova reîntorși de peste hotare vor beneficia de acțiuni ce au ca scop reintegrarea lor în societate. Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Planului de acțiuni pentru anii 2017-2020 privind reintegrarea cetățenilor Republicii Moldova de peste hotare a fost publicată în Monitorul Oficial, nr.335-339 din 15 septembrie 2017. Planul conține peste 20 de acțiuni, majoritatea dintre ele fiind susținute financiar de Agenția Elvețiană de Dezvoltare și Cooperare.

Elveția, în a doua fază a proiectului „Migrație și dezvoltare locală” (MiDL) implementat în Moldova, va acorda granturi de $25 mii pentru noii parteneri locali.

Autoritățile propun un șir de acțiuni pentru reintegrarea cetățenilor țării noastre reântorși de peste hotare. În acest sens, Cancelaria de Stat prezintă spre consultare Planul de acțiuni pentru anii 2017-2020 privind reintegrarea acestora. Planul conține următoarele 3 obiective: consolidarea cadrului instituțional de informare și promovare a (re)integrării cetățenilor RM reântorși de peste hotare, integrarea lor socială şi economică.

Hotărârea pentru iniţierea negocierilor asupra proiectului Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Belarus privind colaborarea în domeniul migraţiei de muncă este publicat în Monitorul Oficial din 25 mai curent. Scopul documentului este reglementarea fluxurilor migraţionale de muncă şi crearea condiţiilor favorabile de circulaţie a forţei de muncă între cele două state.

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate și serviciilor prestate îl constituie contabilizarea și repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP).  Potrivit pct. 5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr. 118/20131 (Indicații metodice), astfel de costuri includ costurile aferente gestiunii și deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) și urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.

Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind modul de elaborare, încheiere și de monitorizare a implementării acordurilor de investiții cu privire la proiectele investiționale strategice. Încheierea acordurilor de investiții în cazul proiectelor investiționale strategice au ca scop reducerea riscurilor investiționale, stimularea activității în domeniul de activitate în care se realizează proiectul, inclusiv suport subiecților în implementarea acestuia, a menționat în cadrul ședinței Executivului ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici. Proiectul conține criteriile de selectare a proiectelor investiționale

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări Sociale Laura Grecu a avut pe 27 septembrie o întâlnire cu Guglielmo Borri, Preşedinte al Servizo Italiano Assistenza Sociale (SIAS). Scopul întrevederii a fost semnarea unui Memorandum de colaborare între CNAS şi SIAS privind informarea cetăţenilor moldoveni care au muncit legal în Republica Italia despre dreptul lor la pensie şi alte prestaţii sociale din partea acestui stat şi modalităţii obţinerii acestora.