La Milano, în pavilionul național al Moldovei din cadrul Expoziției mondiale EXPO-2015, de la 7 pînă la 11 septembrie a avut loc săptămîna investițională a Moldovei, axată pe industria ușoară și industria componentelor auto, la care diplomații moldoveni și numeroșii întreprinzători au informat despre posibilitățile din republică pentru investiții și outsourcing, relatează Noi.md.

Un grup de oameni de afaceri din Republica Moldova se vor afla, începînd de astăzi şi pînă pe 13 iunie, într-o misiune economică la Milano, Italia, unde vor vizita Expoziţia Mondială, care se desfăşoară în perioada 1 mai – 1 octombrie curent. Din delegaţie fac parte reprezentanţi a 15 companii din industria de agroprocesare şi cea textilă, informează Moldpres.

Camera de Comerț și Industrie a RM invită agenții economici să participe la expoziția virtuală pentru produse alimentare şi băuturi ,,Food & Drinks — 2015", care se desfășoară în perioada 20.05. 2015 – 24.05.2015 și întruniște peste 50 de companii din domeniul industriei alimentare din Bulgaria, Moldova, Grecia, Turcia și Georgia.

China ar fi dispusă să ofere resurse financiare pentru deschiderea unei fabrici de procesare a ouălor, un produs nou care ar putea fi exportat în Uniunea Europeană, precum și pentru construirea „Centrului Agroalimentar Chișinău”, care i-ar ajuta pe agricultori să exporte pe piața comunitară.

Если Вы пропустили вчерашние новости дня, то этот обзор для Вас. Новости экономики Infografic. Un an de asociere cu UE: Mai mult de jumătate din punctele de pe agendă, nerealizate Schimbul accentelor de pe agenda de integrare europeană pe problemele de ordin politic, precum și criza din sectorul financiar-bancar au făcut ca pe agenda de implementare a Acordului de Asociere RM-UE să apară mai multe devieri.

Если Вы пропустили вчерашние новости, то этот обзор для Вас.

Если Вы пропустили вчерашние новости дня, то этот обзор для Вас. Новости экономики A fost lansată Evaluarea cheltuielilor publice și responsabilității financiare pentru anul 2015 Pe 10 septembrie, Ministerul Finanțelor în comun cu Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova a lansat Evaluarea cheltuielilor publice și responsabilității financiare (CPRF) pentru anul 2015.

Если Вы пропустили вчерашние новости дня, то этот обзор для Вас. Новости экономики BNM: Demisia Guvernului a contribuit la deprecierea leului, cu toate că au fost premise de apreciere În luna iunie 2015, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 120.1 %. Astfel, deși au existat premise de apreciere, moneda națională s-a depreciat, inclusiv pe fondul incertitudinii politice induse de demisia Guvernului.

Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chișinău, în scopul identificării problemelor aferente procesului de conformare a contribuabililor, educării contribuabililor în spiritul conformării benevole la declararea și la plata obligațiilor fiscale și îmbunătățirii civismului fiscal, înaintării propunerilor și convingerii eventualilor evazionişti să-și onoreze obligațiile față de bugetul public național, precum și în vederea excluderii întrebărilor ce apar vis-a-vis de aplicarea prevederilor Legii nr. 93-XIV din 15 iulie 1998

Zeci de întrevederi B2B, vizite la producători, importatori și distribuitori, mai multe forumuri de afaceri bilaterale, precum și participarea la Forumul de afaceri al Parteneriatului Estic, la Riga. Toate acestea au făcut parte din meniul unui roadshow organizat de Camera de Comerț și Industrie în cele trei țări baltice pentru un șir de companii moldovenești din domeniul industriei alimentare și a celei textile.

„Vindem ca anterior, nu există niciun fel de val mare de vînzări. Da, prețurile au crescut la mărfurile de import, însă nu cu mult, maximum cu 1-3 lei”, a comunicat pentru NOI.md un vînzător de la un gheretă cu produse de băcănie de la Piața Centrală din Chișinău. Comercianții din pavilionul de lactate au precizat că s-au scumpit cașcavalurile de import, iar cele moldovenești deocamdată nu. În schimb s-au scumpit lactatele produse de combinatul din Bălți.

NOTĂ INFORMATIVĂ la proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului Ţinem să menţionăm, că prin art. XXXVII al Legii nr. 324 din 23.12.2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (în vigoare din 1 ianuarie 2014), cadru legislativ care stabileşte politica fiscală pentru anul 2014, s-au operat amendamente la art. 11 al Legii nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerţul interior în partea ce ţine de prestarea serviciilor de alimentaţie publică.

În acest sens solicit să-mi comunicați, dacă sunt în drept persoanele care desfășoară activitatea de comerț, în baza patentei de întreprinzător, să practice comercializarea cu amănuntul a pieselor de schimb auto de mîina a doua, deoarece legea menționată nu prevede expres interzicerea sau permisiunea comercializării acestui tip de mărfuri în condițiile deținerii patentei de întreprinzător. Totodată, dacă nu este posibilă comercializarea acestui tip de mărfuri în baza patentei de întreprinzător, solicit să-mi explicați cum urmează a fi înțeles faptul, că doar careva bunuri sunt menționate prin legea sus-numită, ca interzise spre comercializare de către deținătorii de patentă.

1. (10.2.13) În conformitate cu modificările realizate în Legea nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător (în continuare – Lege) prin Legea nr. 166 din 11 octombrie 2013 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, genul de activitate prevăzut la poziţia 1.1 din Anexa la Lege, începînd cu 01.11.2013, este expus într-o nouă redacţie: „Comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri (gherete), pavilioane şi din autovehicule în pieţe şi/sau în locuri autorizate de autoritatea administraţiei publice locale”. Avînd în vedere acest fapt, urmează ca titularul patentei de întreprinzător cu genul de activitate corespunzător poziţiei 1.1, expus în redacţia anterioară „Comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, şi din autovehicule în pieţe şi/sau în locuri autorizate de autoritatea administraţiei publice locale” să primească o nouă patentă de întreprinzător?

„Comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri (gherete), pavilioane şi din autovehicule în pieţe şi/sau în locuri autorizate de autoritatea administraţiei publice locale”. Avînd în vedere acest fapt, urmează ca titularul patentei de întreprinzător cu genul de activitate corespunzător poziţiei 1.1, expus în redacţia anterioară „Comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, şi din autovehicule în pieţe şi/sau în locuri autorizate de autoritatea administraţiei publice locale” să primească o nouă patentă de întreprinzător?

Consiliul Municipal Chişinău a adoptat Regulamentul privind amplasarea teraselor în capitală, care precizează cerinţele faţă de terasele de vară ale restaurantelor şi cafenelelor şi stabileşte noţiunea de terasă. Funcţionarii sînt convinşi că acum restaurantele nu-şi vor mai putea masca suprafeţele sub terase şi nici să înalţe obiecte capitale, sub pretextul unei verande uşor demontabile. Totodată, consilierii consideră că documentul nu e suficient de dur şi nu conţine reglementări clare. Astfel, în el lipsesc norme clare privind suprafaţa, aspectul exterior şi schemele de amplasare a teraselor în capitală.

Administrația unei companii de publicitate solicită explicații privind procedura de achitare în bugetul local al mun. Chișinău a taxei pentru dispozitivele publicitare, pentru obiectele amplasate pe teritoriul municipiului, începînd cu 13 ianuarie 2012. Ar fi corect oare să se aplice cotele, stabilite pe teritoriul municipiului Chișinău și aplicabile pentru obiectele de publicitate exterioară in 2011? În conformitate cu prevederile Titlului VII „Taxele locale” din Codul Fiscal (în continuare CF), pus în aplicare prin Legea nr. 94-XV din 01.04.2004, cu modificările și completările ulterioare, în atribuțiile autorităților administraţiei publice locale intră aplicarea tuturor sau numai a unei părți din taxele locale, reglementate de art. 289 alin. (2) din CF (în funcţie de posibilităţile și necesităţile unităţii administrativ-teritoriale), precum și stabilirea cotelor de impozitare corespunzătoare. Subiecții impunerii, obiectele impunerii, baza de impozitare, modul de achitare a taxelor locale și de prezentare a dărilor de seamă aferente acestora, precum și criteriile utilizate pentru acordarea scutirilor fiscale sunt reglementați de CF.

Parlamentul a adoptat în lectură finală un proiect de lege care prevede modificări şi completări la Legea cu privire la patenta de întreprinzător, comunică MOLDPRES. Potrivit modificărilor aprobate, plafonul veniturilor din vînzările anuale pentru titularii de patentă se va majora de la 100 de mii pînă la 300 de mii de lei. Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, a declarat că proiectul mai prevede dreptul titularilor de patentă de a activa în spaţii de pînă la 30 de metri pătraţi, spre deosebire de prevederile legale actuale conform cărora suprafaţa admisă era de 12 m pătraţi. Totodată, va fi permisă activitatea în pavilioane, gherete, tonete, şi nu doar în tonete cum era pînă în prezent.

În conformitate cu Legea nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerţul interior, comerţul cu amănuntul se desfăşoară prin intermediul unităţilor comerciale fixe (magazine), mobile (pavilioane, chioşcuri, gherete, aparate comerciale, rulote, standuri) sau prin alte modalităţi prevăzute de legislaţia în vigoare.

La 23 aprilie 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerțul interior, care reglementează activitățile în domeniul comerțului interior, precum şi competențele autorităților administrației publice locale în acest domeniu. Astfel, în conformitate cu art. 14 din Legea respectivă, desfăşurarea activității de comerț se autorizează de către autoritatea administrației publice locale. Totodată, conform Nomenclatorului unităților comerciale care desfăşoară comerț cu amănuntul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 931 din 08.12.2011, în clasificația unităților comerciale cu amănuntul se defineşte doar noțiunea de „hală”, pentru care cadrul legislativ existent nu specifică careva reguli. Aceasta creează incertitudini, deoarece nu este clar dacă la „hală” pot fi atribuite doar locurile pentru comerț, oferite comercianților de sub acoperişul comun sau şi locurile pentru comerț amplasate sub acoperiş individual. În acelaşi timp, noțiunea de „piață” în Nomenclatorul respectiv lipseşte. Cu toate acestea, comercianților li se creează aceleaşi condiții – atît pentru desfăşurarea comerțului în piață, cît şi în hală.