Potrivit raportului Organizației Internaționale a Muncii rata șomajului va acrește în următorii ani, fiindcă economia globală a intrat într-o nouă fază, care este caracterizată prin încetinirea creșterii economice, majorarea inegalității sociale și o instabilitate socială, afirmă autorii raportului. În raportul „Perspectivele evoluției șomajului la nivel global pentru 2015”, se prognozează în 2019 vor fi 212 milioane de șomeri. În prezent această cifră este de 201 milioane de persoane.

Jucătorii de pe marile burse europene au jubilat ieri după ce un indice anticipativ al încrederii în economia germană a revenit în teritoriul pozitiv după o absenţă de 11 luni, semn că analiştii şi economiştii cred că prima economie ca mărime din Europa şi motorul de creştere economică al zonei euro a lăsat în urmă ceea ce a fost mai rău. Institutul pentru Cercetare Economică Europeană de la Mannheim (ZEW), unul dintre cele mai importante din Europa, a anunţat că indicele prin care cuantifică aşteptările analiştilor a sărit la 11,5 puncte în noiembrie de la -3,6 puncte în luna anterioară, scrie Bloomberg.

Grecia a primit luni undă verde din partea Comisiei Europene pentru 18 proiecte de investiţii, pentru implementarea cărora cel mai îndatorat stat din zona euro va primi peste 17 miliarde de euro în perioada 2014-2020. «Programele de investiţii strategice pentru 2014-2020 reprezintă un sprijin major pentru ca ţara să iasă din criză şi vor ajuta la crearea de noi locuri de muncă şi de noi oportunităţi pentru creşterea economică», se arată într-un comunicat al CE.

Banca Naţională a Moldovei a anunţat pentru marţi un curs de 17.0778 de lei pentru un dolar SUA, faţă de cotaţia de ieri de 16.8675 de lei pentru un dolar. Moneda naţională a trecut peste un nou prag psihologic, pe fondul unui trend regional nefavorabil şi aprecierii dolarului ca urmare a creşterii peste aşteptări a economiei Statelor Unite.

Zona euro trebuie să reducă protecţia acordată angajaţilor cu program permanent şi să stopeze creşterea salariilor minime, se arată într-un raport publicat de Fondul Monetar Internaţional, transmite 'Wall Street Journal' (WSJ). Oficialii FMI consideră că sunt necesare noi măsuri de reformare a pieţei muncii în economiile de bază ale Europei — cum ar fi Franţa, Italia sau Spania.

În Spania criza economică a fost generată de prăbuşirea sectorului imobiliar, care a dus la falimentarea marilor companii din sectorul construcţiilor, şi s-a transformat într-o criză socială prin creşterea puternică a ratei şomajului, care a ajuns în aprilie 2013 la aproape 30%. Declinul economic spaniol a apărut pe fondul crizei economice mondiale şi s-a amplificat odată cu criza datoriilor suverane din zona euro, care a afectat în special statele din sudul Europei şi Irlanda. În 2007, Spania a avut un surplus bugetar de peste 2% din PIB, iar economia a urcat cu 3,5%, propulsată în mare parte de boom-ul din industria construcţiilor. În 2008 bula imobiliară, alimentată de creditarea ieftină, a făcut implozie, surplusul s-a transformat în deficit, iar ţara a intrat în recesiune în al treilea trimestru al acelui an.

Guvernul federal al Statelor Unite a înregistrat în anul fiscal 2014, încheiat la sfârşitul lunii septembrie, cel mai redus deficit bugetar începând din 2007, dinainte de intrarea în recesiune, respectiv 483 miliarde dolari, potrivit datelor Trezoreriei americane. Deficitul pentru anul fiscal 2014 a scăzut cu 29% faţă de valoarea consemnată în anul anterior, 680 de miliarde de dolari, scrie The Wall Street Journal. Deficitul din acest an reprezintă aproximativ o treime din cel înregistrat în anul 2009, când a atins nivelul record de 1.400 de miliarde de dolari.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul şedinţei din 26 martie 2015, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărîre: se menţine rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 13.5 la sută anual

Produsul Intern Brut (PIB) al Greciei s-a contractat cu 0,2% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, aceasta fiind cea mai mică scădere a economiei din trimestrul al treilea al anului 2008 până în prezent, informează Bloomberg. Aceasta este a 24-a contracţie, consecutiv, pentru economia elenă, dar semnele de redresare provin din faptul că declinul PIB-ului anunţat de Autoritatea pentru Statistică din Grecia este mai mic decât au anticipat analiştii.

Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), în luna februarie 2015, ritmul creșterii prețurilor de consum (IPC) pentru ultimele 12 luni a constituit 6.5 la sută, fiind cu 1.8 puncte procentuale superior celui din luna precedentă și aflîndu-se la limita superioară a intervalului de 5.0 la sută ±1.5 puncte procentuale.

Ţările membre Fondului Monetar Internaţional au făcut sâmbătă, în cadrul conferinţei anuale a FMI şi Băncii Mondiale, un apel la acţiune pentru a grăbi revenirea economică mondială şi au cerut guvernelor să nu blocheze creşterea prin scăderea bugetelor, în condiţiile ameninţării unei noi crize, scrie Reuters. Apelul către prioritizarea creşterii venit din partea FMI vine în condiţiile în care economia Japoniei se află în dificultate, zona euro riscă o nouă recesiune, şi chiar expansiunea Chinei a încetinit.

În România a avut loc ediţia a XII-a a Târgului internaţional GoodWine, în cadrul căruia au fost prezentate vinuri cunoscute ale circa 100 de companii de vinificaţie din diferite state. Potrivit agenţiei „Infotag”, cu referire la comunicatul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, participarea la expoziţie a vinificatorilor moldoveni face parte din programul de diversificare a pieţelor de export a brandului „Wine of Moldova”, precum şi extinderea celor existente, în particular, a pieţei UE.

Anul 2014 a fost marcat de politici economice populiste, care s-au accentuat tot mai mult odată cu apropierea alegerilor parlamentare și care au fost deseori în detrimentul rațiunilor economice.

Evoluţia ritmului anual al inflaţiei în trimestrul IV al anului 2014 a depăşit valoarea anticipată, abaterea fiind determinată preponderent de creşterea peste aşteptări a preţurilor la produsele alimentare şi a preţurilor componente ale inflaţiei de bază,ca urmare a deprecierii monedei naţionale faţă de dolarul SUA, transmite IPN cu referire la informaţiile furnizate de către Banca Naţională.

Vicepremierul polonez Elzbieta Bienkowska a primit în Comisia Europeană rolul deosebit de important pentru întreaga UE de comisar european pentru piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri. Şeful său, premierul Donald Tusk, a demisionat pentru a prelua preşedinţia Consiliului European, structură care reuneşte liderii Uniunii Europene. Ministrul polonez de externe s-a folosit de criza ucraineană pentru a face remarcată în întreaga lume diplomaţia poloneză. Puterea politică a Poloniei în UE este acum mai mare ca niciodată, iar puterea economică o ajută să-şi consolideze poziţia.

Ultimele zile foarte multă lume mă întreabă ce se întâmplă cu leul și ce va fi mai departe. Voi încerca să explic: Leul cade nu din cauza unor cauze externe, cum încearcă să ne sugereze BNM. Cauzele externe acționau pe parcursul întregului an 2014, și, deși au dus la deprecierea leului, ea era lentă, controlată și putea fi dirijată de către BNM. Astfel, pe data de 22 octombrie 2014 creșterea dolarului față de începutul anului constituia 11%, iar creșterea cursului euro față de începutul anului era de doar 3%.

Agricultura şi construcţiile au frânat creşterea economică atât în al doilea trimestru, cât şi la nivelul primelor şase luni din acest an, perioadă pentru care INS a calculat un PIB de 279.352,8 milioane lei, în creştere cu 2,4%, evoluţie susţinută de industrie (+1,4%) şi impozite nete (+0,8%)

Eforturile Băncii Centrale Europene de a ieftini finanţarea pentru companii, deprecierea euro şi preţurile scăzute nu au reuşit să impulsioneze suficient de puternic activitatea din afaceri din zona euro, iar o serie de indicatori macroeconomici sugerează că economia uniunii monetare s-ar putea contracta anul viitor.

Premierul grec Antonis Samaras a anunţat că va reduce taxele implementate în perioada de vârf a crizei fără să aştepte aprobarea creditorilor internaţionali, aşa zisa “troică” formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Premierul a spus că taxa pe păcură, combustibil folosit pentru încălzirea locuinţelor, va fi redusă cu 30%. în bugetul pentru anul viitor. Taxa de solidaritate pe veniturile contribuabililor va fi de asemenea redusă.

Banca centrală din China vrea să pună la dispoziţia sistemului bancar 200 de miliarde de yuani (32,6 miliarde de dolari), potrivit unor surse din acest sector, în condiţiile în care măsurile luate pentru facilitarea creditării nu au condus la accelerarea creşterii economice, transmite MarketWatch. Fondurile vor fi puse la dispoziţia a circa 20 de bănci naţionale şi regionale mari şi se vor adăuga unei măsuri luate luna trecută, prin care cele mai mari cinci bănci de stat au primit 500 de miliarde de yuani.