În cauzele civile, cheltuielile pentru efectuarea expertizei judiciare sau extrajudiciare în scopul instituirii măsurii de ocrotire în cazul persoanelor cu boli psihice vor fi finanțate din contul bugetului de stat.   Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 84  de voturi, proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 68/2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, ce are ca scop îmbunătățirea sistemului de ocrotire judiciară prin furnizarea gratuită a expertizei judiciare și extrajudiciare persoanelor care suferă de boli psihice grave.

Scopul procedurii insolvabilităţii conform art 1. alin. (1) din Legea insolvabilității nr.149/2012, este instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanţelor din contul patrimoniului debitorului, prin aplicarea faţă de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului, prin distribuirea produsului finit, adică prin recuperarea creanţelor, pentru a acoperi pasivul debitorului.

De regulă, contractarea unui credit ne poate ajuta să facem o transformare importantă în viața noastră și să obținem un beneficiu imediat, în timp ce plata pentru acest beneficiu o facem eșalonat. Astfel, contractarea unui credit imobiliar ne poate ajuta să soluționăm astăzi problema unei locuințe, dar, în schimb, o perioadă de timp destul de îndelungată

Referitor la acordarea plății compensatorii art.27 alin.(2) din Legea 270/2018 privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar prevede că: «În cazul în care, pentru unii salariaţi din unităţile bugetare, prin aplicarea prezentei legi, salariul lunar calculat pentru o funcţie cu durata normală a timpului

Cererea de admitere a creanţelor are același regim juridic ca și cererea de chemare în judecată, cu excepţiile stabilite la art. 19 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Lege). Cererea de admitere a creanţelor reprezintă o cerere prin care pretinsul creditor al debitorului insolvabil își înaintează în instanţa de insolvabilitate

Normele privind aplicarea de către entitățile de audit a măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului (Norme), aprobate de către Comitetul de supraveghere a auditului prin Decizia nr. 5 din 29 martie 2022, au intrat în vigoare vineri, 8 aprilie 2022, fiind publicate în „MO”.   Conform documentului, Normele se extind asupra entităților de audit, indiferent de forma juridică de organizare, înregistrate în Registrul public al entităților de audit în modul stabilit de Legea nr.271/2017 privind auditul situațiilor financiare și efectuează auditul situațiilor financiare. Obiectivul documentului este de a asista entitățile de audit în respectarea obligațiunilor sale legale

Starea de urgență pe teritoriul administrativ al mun. Chișinău se menține până la 15 martie 2022, cu respectarea măsurilor obligatorii de respectare a regulilor de sănătate publică stabilite anterior: purtarea măștilor în spațiile închise, evitarea aglomerațiilor, păstrarea distanței fizice de minim un metru etc.   Astăzi, 13 ianuarie 2022, Comisia Extraordinară de Sănătate publică a mun. Chișinău a adoptat Hotărârea nr.50, ținând cont de prognozele creșterii cazurilor de contaminare cu Covid19 până la 1000 per zi, dintre care circa 200 de persoane ar necesita  internare în spitale.   În funcție de necesitate, măsurile de sănătate publică ar putea fi revizuite, se spune în Hotărâre.

De modul în care autoritățile publice inițiază și desfășoară procedurile de achiziții pentru propriile necesități, în mare parte, depinde eficiența utilizării banilor publici. Pierderile rezultate din achizițiile publice afectează grav dezvoltarea infrastructurii și serviciilor publice, ducând la deteriorarea mediului de afaceri și, nu în ultimul rând, afectând calitatea vieții cetățenilor. De asemenea, achizițiile publice reprezintă un domeniu propice pentru manifestarea corupției, care prin efectele multiple și complexe ale acesteia erodează statul pe toate dimensiunile sale.

Începând cu ziua de mâine, 16 februarie, se va reveni la măsurile de protecție diferențiate, în funcție de pragul de alertă din fiecare localitate, stabilit în baza ratei de incidență, fiind abrogată Hotărârea CNESP din 20 ianuarie prin care au fost stabilite măsuri valabile pe întreg teritoriul Republicii Moldova.   Această decizie a fost luată de Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică (CNESP), ținând cont de o scădere ușoară, în ultima săptămână, a numărul cazurilor de COVID-19 la nivel național.

Serviciul Fiscal de Stat a înaintat pentru consultări publice proiectul Ordinului SFS cu privire la modificarea Ordinului SFS nr.427/2018 cu privire la stabilirea modului, structurii şi termenelor de prezentare a informației de către subiecții nominalizați1 în art.92 şi art.22611 din Codul fiscal (CF).

Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova a dispus că, prin derogare de la prevederile Legii nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, mărfurile supuse supravegherii sanitar-veterinare se vor plasa pe piață pe baza certificatelor sanitar-veterinare eliberate de Autoritatea sanitară veterinară din țările UE, fără a fi supuse certificării de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, ceea ce  va simplifica și va reduce termenul de plasare a produselor de prima necesitate pe rafturile magazinelor. Totodată, măsura va asigura substituirea produselor importate anterior din țările afectate în prezent de situația din Ucraina cu cele importate din țările UE, comunică Ministerul Economiei.   

În luna aprilie 2022, angajatei întreprinderii, care se află în concediu de îngrijire a copilului, i s-a acordat ajutor material cu ocazia sărbătorilor pascale, iar începând cu luna , aceasta a revenit la serviciu din concediu de îngrijire a copilului, în care s-a aflat începând cu anul 2021.

La 1 ianuarie 2023 au fost puse în aplicare prevederile Legii nr. 270/2022 pentru modificarea unor acte normative, care vizează Legea nr. 1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier) și Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (16) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II din Codul fiscal, la calcularea impozitului pe venit, agenții economici au dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulțirea salariului mediu lunar pe țară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creșterea numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil. Salariul mediu lunar pe țară în anul precedent se stabilește în baza comunicatului Biroului National de Statistică. Creșterea numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de anul precedent acestuia se determină ca depășire a numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de numărul mediu al salariaților din anul precedent.

Normele privind raportarea către I.P. „Consiliul de supraveghere publică a auditului” a încălcărilor reglementărilor în domeniul auditului situațiilor financiare (în continuare – Norme) au fost aprobate de Comitetul de supraveghere a auditului1 prin Decizia nr.19 din 15 decembrie 2022 și, fiind publicate în MO, au intrat în vigoare la 24 ianuarie 2023.

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

Pentru realizarea responsabilităților de raportare, entitatea de contabilitate este obligată prin prisma cerințelor din Legea nr. 308/2017, în mod special a art. 13, să aprobe programe proprii pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Cu toate că percepția societății vizavi de activitatea unei autorități fiscale este că aceasta constă exclusiv în a încasa impozitele și taxele de la contribuabili și de a aplica sancțiuni pentru neonorarea obligațiilor fiscale, misiunea autorități fiscale este, în primul

Acest articol reprezintă o continuare a studiului despre instituția fiduciei, publicat în nr. 4 (95) al „monitorului fiscal FISC.md”, în care vom analiza drepturile și obligațiile fiduciarului și ale asistentului fiduciar, mijloacele juridice de apărare în caz de neexecutare și procedura de schimbare a fiduciarilor sau a asistenților fiduciari.

În anul curent Serviciul Fiscal de Stat operează cu cu opt categorii de riscuri, care au fost înregistrate în Registrul riscurilor de neconformare fiscală. Activitățile economice au fost evaluate prin prisma acestora și impactului neconformării asupra veniturilor bugetului public național administrate de SFS, fiind stabilite prioritățile de monitorizare pentru anul 2023.