Trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală a RM este legată de îndeplinirea anumitor proceduri vamale, cum ar fi: alegerea regimului vamal, perfectarea actelor vamale, achitarea drepturilor de import sau de export. Un rol deosebit din acest

Conform prevederilor art. 8 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal contribuabilul este obligat, în caz de control al respectării legislației fiscale, să prezinte, la prima cerere, persoanelor cu funcții de răspundere ale organelor cu atribuții de administrare fiscală documentele de evidență, dările de seamă fiscale și alte documente și informații privind desfășurarea activității de întreprinzător, calcularea și achitarea la buget a impozitelor și taxelor și acordarea facilităților, să permită accesul, în cazul ținerii evidenței computerizate, la sistemul electronic de contabilitate.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

În conformitate cu pct. 85 din SNC „Prezentarea situaţiilor financiare”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 118 din 6 august 2013, în rîndul 010 “Venituri din vînzări” se reflectă suma veniturilor din vînzări obţinute în cadrul activităţii operaţionale. Acesta cuprinde veniturile din:

Serviciul de Stat de Arhivă (SSA) a aplicat necorespunzător metodologia de calcul a plăților salariale, ce a generat diminuarea transferurilor la bugetul public național pentru plata impozitului pe venit și a contribuțiilor de asigurări sociale în valoare totală de 13,3 mii lei. În Monitorul Oficial din 18 ianuarie curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului rapoartelor financiare ale Serviciului de Stat de Arhivă încheiate la 31 decembrie 2017. Astfel, Curtea menționează că rapoartele financiare ale SSA nu oferă o imagine corectă, în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare financiară în sistemul bugetar din Republica Moldova.

Stimați contribuabili, reamintim că la 25 martie 2019 expiră termenul-limită în care persoanele juridice și persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător, precum și persoanele fizice care desfășoară activitate independentă urmează să depună Declarația cu privire la impozitul pe venit. Totodată, 25 martie 2019 este și termenul-limită de achitare la buget a impozitului pe venit. În acest context, P.P. „Monitorul fiscal FISC.MD” amintește contribuabililor unele aspecte ce țin de impozitul pe venit.

Anul acesta, în premieră, angajatorii vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat formularul IPC 18 — Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate, ce vine să substituie cinci dări de seamă fiscale și declarații care anterior se prezentau la diferite instituții ale statului, în termeni diferiţi. Aceasta și alte noutăți din domeniul fiscal au fost prezentate ieri la cea de-a VII-a ediție a Conferinței anuale de fiscalitate și contabilitate, organizată de EY Moldova.

Administratorul autorizat în calitate de lichidator în procesul de faliment al debitorului insolvabil, a executat restanțele privind salariul neachitat pentru etapa I a perioadei fiscale 2018, care au fost validate în temeiul titlurilor executorii. La ce cotă urmează a fi supuse impozitării plățile menționate și ce dări de seamă urmează a fi prezentate?   În conformitate cu prevederile art. 44 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. a) din Codul fiscal (CF), pentru persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător,

Rapoartele financiare ale Biroului Național de Statistică nu prezintă o imagine corectă și fidelă la situația din 31 decembrie 2017 în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare financiară în sistemul bugetar din Republica Moldova. Concluzia este formulată de Curtea de Conturi ca urmare a realizării misiunii de audit a situațiilor financiare ale BNS. În Monitorul Oficial nr. 526-528 din 29 decembrie 2018 a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare ale Biroului Național de Statistică încheiate la 31 decembrie 2017.

Standardul Național de Contabilitate ”Prezentarea situațiilor financiare” va fi modificat. În acest sens, Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul Ordinului Ministrului Finanțelor privind aprobarea modificărilor și completărilor la SNC ”Prezentarea situațiilor financiare”. Proiectul a fost elaborat în scopul reglementării raportării financiare prin includerea formatului situațiilor financiare prescurtate conform cerințelor Legii contabilității și raportării financiare.

Dragi colegi, Profesioniștii reuniți în Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Moldova afirmă cu certitudine că bilanțul acestor 10 de ani ai P.P. „Monitorul Fiscal FISC.MD” este unul pozitiv, marcat prin exercitarea cu onestitate și conștiință profesională a misiunii de a contribui la dezvoltarea economică a Republicii Moldova, sprijinirea comunicării, schimbului de idei, opinii, precum și informarea contribuabililor despre poziția oficială a Serviciului Fiscal de Stat referitor la implementarea legislației fiscale.

Cea de-a VII-a ediție a Conferinței anuale de fiscalitate și contabilitate, organizată de EY Moldova – lider mondial în domeniul serviciilor de audit, asistență fiscală, asistență în tranzacții și în afaceri a avut loc ieri, 21 februarie 2018. Evenimentul a fost organizat în scopul informării contabililor, auditorilor, managerilor și altor părți interesate care au participat la conferinţă cu privire la cele mai importante modificări în legislaţie. Asistenţa a fost familiarizată cu principalele modificări de ordin fiscal cu impact asupra raportării fiscale pentru perioada anului 2017, dar și a anului 2018.

Potrivit prevederilor art. 6 din Legea nr. 845/1992, întreprinderea are dreptul să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate, efectuate începând cu 01 mai 2021.    Prin urmare, articolul 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, prevede că faptul economic este o tranzacție, operațiune, eveniment care a modificat sau poate modifica activele, capitalul propriu, datoriile, veniturile, costurile și/sau cheltuielile entității.

La elaborarea politicilor contabile proprii entitatea poate să includă atât procedeele expuse în proiectul Ghidului metodologic de întocmire a situațiilor financiare,  cât și altele care sunt prevăzute în reglementările contabile şi care rezultă din particularităţile activităţii şi necesităţile informaţionale ale utilizatorilor de informaţii financiare. Totodată, în politicile contabile poate fi prezentată caracteristica (conţinutul) elementelor contabile.   Dacă sistemul de reglementare normativă a contabilităţii nu stabileşte metodele de ţinere a contabilităţii referitor la un aspect (problemă) concret(ă), entitatea este în drept să elaboreze metoda respectivă în baza prevederilor Legii nr. 287/2017, SNC şi altor acte normative în care sunt reglementate aspecte similare.

Persoana fizică X deține în proprietate un apartament, procurat în anul 2015 la costul de 450 mii lei. Acesta nu este locuința de bază. Pe data de 3 octombrie 2018, în baza contractului de vânzare-cumpărare, persoana fizică respectivă vinde acest apartament la prețul de 650 mii lei. Cum își va determina persoana fizică X obligațiile fiscale aferente impozitului pe venit pentru tranzacția respectivă?   Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal (CF), se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din CF, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă, care se include în venitul brut.

Conform prevederilor art. 129 alin.(111) din Codul fiscal (CF), vizita fiscală reprezintă un procedeu de asistenţă fiscală care constă în explicarea legislaţiei fiscale, cu caracter consultativ, şi/sau în stabilirea unor date de ordin general despre activitatea contribuabilului. Astfel, având un regim juridic diferit de cel al controlului fiscal, vizita fiscală reprezintă o măsură de promovare a conformării voluntare a contribuabilului la respectarea legislaţiei în vigoare cu scopul preîntâmpinării şi prevenirii posibilelor încălcări ale legislaţiei din domeniu, în cadrul căreia nu se calculează obligaţii fiscale şi nu se aplică sancțiuni.

 Începând cu 1 ianuarie 2021, la serviciile importate, conform art.109 alin. (2) din Codul fiscal, la serviciile importate, termenul obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră nu mai târziu de termenul obligaţiei de depunere a declaraţiei privind TV pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcţie de ce are loc mai înainte. 

Legislația penală incriminează faptele ce conduc la diminuarea adevărului și, în consecință, aduc atingeri intereselor statului sau unor persoane fizice/juridice. Infracțiunile de fals reprezintă faptele săvârșite cu vinovăție și care aduc atingeri încrederii publice acordate anumitor probe, cărora, din punct de vedere juridic, li se atribuie sarcina de a prezenta adevărul în fața organelor de resort.   Dintre infracțiunile de fals prevăzute de Codul penal al RM (CP) remarcăm următoarele:

Compania a achitat dobânzi în anul 2018 pentru un credit, contractat de la banca în scopuri investiționale, în suma de 160 000 lei. Întreprinderea este producător agricol și a obținut subvenționare pe dobânda achitată la credit în suma 150 000 lei. Respectiv, întrebarea este: se permite la deduceri cheltuielile pe dobânzi în suma integrală de 160 000 lei sau numai 10 000 lei?

Costul produselor, periodic, este semnificativ influențat de costul reparațiilor curente aferent imobilizărilor corporale. Prin urmare, întrucât reparațiile nu sunt efectuate proporțional pe întreaga perioadă de gestiune și acestea influențează costul produselor fabricate semnificativ, entitatea a decis să constituie provizion aferent reparațiilor imobilizărilor corporale pentru a calcula corect costul produselor fabricate. E corect? Răspunsul la întrebare, precum și alte aspecte ce țin de provizioane în cazul reparațiilor curente ale imobilizărilor corporale îl găsiți în articolul Gestionarea și administrarea provizioanelor aferent reparațiilor curente a imobilizărilor corporale, publicat în nr. (2(50)) al revistei „monitorul fiscal FISC.md”. Acesta este elaborat de Valentina Panuș și Angela Lupu – practicieni în domeniul contabilității.