Regimul de activitate redusă poate fi stabilit de angajator pentru cel puțin 25% din angajații entității pentru o perioadă de până la 3 luni consecutive, dar nu mai mult de 5 luni pe an, prevede proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea regulamentului privind stabilirea regimului de activitate redusă și acordare a ajutorului salariaților pentru care este stabilit acest regim. Documentul a fost elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în scopul implemetării prevederilor art.972 din Codul muncii1 și examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat de săptămâna trecută.  

Gospodăria Țărănească „Speranța” are un singur angajat, dar pe parcursul anului 2019 beneficiază de serviciile prestate de către 10 zilieri. La sfârșitul perioadei de gestiune plățile de remunerare a zilierilor GȚ urmează să le inludă în Darea de seamă (forma UNIF18) sau urma să le indice în Nota de informare (forma IALS18)?

În cazul în care angajatul își ia concediu din contul propriu angajatorul este obligat să declare acest fapt prin prezentarea Dării de seamă forma IRM19? Care indicatori din formularul menționat completăm și în special care cod al modificării raporturilor de muncă urmează să reflectăm în col.8 a Dării de seamă forma IRM19?

Legislația penală incriminează faptele ce conduc la diminuarea adevărului și, în consecință, aduc atingeri intereselor statului sau unor persoane fizice/juridice. Infracțiunile de fals reprezintă faptele săvârșite cu vinovăție și care aduc atingeri încrederii publice acordate anumitor probe, cărora, din punct de vedere juridic, li se atribuie sarcina de a prezenta adevărul în fața organelor de resort.   Dintre infracțiunile de fals prevăzute de Codul penal al RM (CP) remarcăm următoarele:

Astăzi, 13 aprilie, Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificarea unor ordine. Documentul vizează ajustarea prevederilor ordinelor aprobate anterior la modificările legislației puse în aplicare din 1 ianuarie 2021.   Astfel, vor interveni modificări în Ordinul nr.95/2020, prin care a fost aprobat formularul tipizat (Forma IALS21) „Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajaților, precum și plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul și impozitul pe venit reținut din aceste plăți” și modul de completare a acesteia.  

În cazul reducerii temporare a activității cauzată de declararea stării de urgență, de asediu și de război sau declararea stării de urgență în sănătate publică, angajatorul poate stabili în mod unilateral timpul de muncă parțial, cu repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii, pentru cel puțin 25% din numărul salariaților din cadrul unității.   Autoritățile au elaborat un proiect de lege ce prevede completarea Codului muncii cu un articol ce va reglementa stabilirea timpului parțial de muncă de către angajator. Documentul este inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 17 septembrie curent.

Direcția control fiscal post operațional din cadrul Direcției generale de administrare fiscală sau, Direcția generală administrarea contribuabililor mari după caz, în termen de 3 zile lucrătoare efectuează controlul fiscal tematic și adoptă Decizia de acordare a subvenției (în continuare Decizie). Dacă în timpul controlului, se constată abateri ce conduc la imposibilitatea examinării cererii de solicitare a subvenției (nu este depusă Darea de seamă – Forma IPC18 și/sau Darea de seamă conține informații şi date neveridice, nu sunt achitate obligațiile aferente plăților salariale și/sau sunt achitate la conturile necorespunzătoare), persoana responsabilă din cadrul SFS

Urmează să rețină cabinetul avocatului (rezident al RM) impozitul pe venit din plățile achitate pentru serviciile prestate de un nerezident?   Pentru a răspunde la această întrebare, urmează să analizăm aspectele legislației în vigoare.

Legea 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova va fi completată  cu noi categorii de străini exceptați de la procedura invitației. Un proiect în acest sens a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.   Astfel, excepții de la procedura de invitație ar putea fi aplicate și străinilor titulari ai unui permis de şedere sau ai unei vize valabile (cu excepţia vizei de tranzit), eliberate de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americii, Canada, precum și străinilor care dețin funcția de Consul Onorific în Republica Moldova.

În cazul în care documentele primare, cu excepţia documentelor primare cu regim special, sunt întocmite în formă electronică de către persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, semnătura nu constituie un element obligatoriu. În astfel de cazuri, modalitatea de identificare a persoanelor care au iniţiat, dispus şi/sau aprobat efectuarea faptelor economice respective se stabileşte prin proceduri interne. Totodată, la întocmirea documentelor primare pentru persoanele fizice cetăţeni, indicarea denumirii, adresei, IDNO (codul fiscal) al destinatarului documentului, iar pentru persoanele fizice – IDNP (codul personal) nu sunt obligatorii.  

Interesele, uneori divergente, ale diferitor participanți (debitor, creditori, statul, etc.) în procesul insolvabilităţii subiectului economic nu întotdeauna sunt într-o balanță optimă; de exemplu, creditorii garantați invocă imposibilitatea recuperării eficace a creanțelor garantate, în timp ce debitorii pretind că creditorii nu sunt suficient motivați să opteze pentru restructurare, preferând lichidarea, se spune în nota informativă la proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, propus pentru consultaţii publice de Ministerul Economiei şi Infrastructurii.

Prin Legea nr.60 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative sunt introduse măsuri ce vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2020 și vizează comasarea contribuțiilor obligatorii de asigurare sociale (CAS) datorate de angajator și de angajat la nivel de angajator, iar obligațiile aferente primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (PAM) vor fi excluse de la angajator, aceste plăți devenind obligație a angajatului.   Astfel, în vederea eficientizării administrării fiscale, modificările au drept scop unificarea a patru obligații în două.  Respectiv, repartizarea acestora impune operarea modificărilor în formularele de raportare a obligațiilor.

Studenții și elevii din instituțiile de învățământ superior și profesional tehnic, precum și cei din liceele-internat republicane cu profil arte, dar și elevii talentați din clasele IV-IX  ar putea beneficia de burse majorate cu 2,3%. În acest context, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a elaborat și propune spre consultare un proiect de hotărâre de Guvern.   După cum se menționează nota proiectului, în acest scop, în Legea bugetului de stat pentru anul 2021 sunt prevăzute alocații suplimentare în sumă de 5,7 mil. lei.  

Pentru anul 2021 fondul de remunerare a muncii în sectorul real se estimează în valoare de 49,3 mld. lei, în creștere cu 10,2% faţă de anul 2020 în termeni reali. Totodată, conform datelor din Nota cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024 elaborată de Ministerului Economiei și Infrastructurii, va fi asigurată menținerea plăților salariale în sectorul bugetar, conform angajamentelor Guvernului, inclusiv și majorările din 1 ianuarie 2021 și din 1 aprilie anul curent a salariilor în domeniul ocrotirii sănătății.   Astfel, în sectorul bugetar fondul de remunerare a muncii se prognozează în mărime de 14,2 mld. lei, în creștere cu 3,7% în termeni reali.

Criza actuală reprezintă un șoc pentru multe modele de afaceri. În lipsa interacțiunii fizice cu clienții sau colegii de serviciu, multe job-uri devin inadecvate. Companiile se închid treptat, temporar sau permanent. Angajații și angajatorii sunt depășiți de noua realitate. În situația de față, cine nu știe să se adapteze este înlocuit rapid.   Multe companii au înțeles acest lucru și au început să se reinventeze, iar munca de acasă a devenit noua realitate. Din păcate, virtualizarea mediului de lucru este încă un concept nou și reprezintă o provocare pentru noi toți. România, mai ales, este forțată să sară peste etapele firești prin care alte state au trecut în momentul implementării sistemelor de work from home sau de remote work. În România încă asistăm la realitatea în care copiilor li se impun cursuri online în condițiile în care mulți dintre aceștia nu au acces la tehnologie și internet. În mediul de afaceri situația nu este atât de dramatică, însă schimbarea este încă la început.

După o diminuare de 5,5% înregistrată în anul 2020, sectorul industrial va reveni pe un trend crescător cu circa 2,4% în anul 2021 datorită îmbunătățirii cererii externe așteptate din regiune ca urmare a vaccinurilor aplicate împotriva virusului COVID-19, se pune în Nota Ministerului Economiei și Infrastructurii cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024. Conform documentului, se va îmbunătăți situația în ramurile exportatoare, inclusiv în cadrul Zonelor Economice Libere, în care în anul curent se anticipează o creștere a activității industriale cu circa 10%.   De asemenea, sunt prognozate evoluții pozitive și în celelalte ramuri industriale. Astfel, în anii 2022-2024 se așteaptă evoluția stabil-pozitivă a sectorului industrial, încadrată între 3-4%.

Comisia Națională a Pieței Financiare a elaborat proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea Regulamentului privind principiile contabile și situaţiile financiare individuale şi consolidate ale entităților care desfășoară activitatea de asigurare și/sau reasigurare. Documentul reglementează obligaţia de aplicare a politicilor contabile în vederea îndeplinirii cerinţelor de întocmire a unor dări de seamă incluse în raportările periodice de supraveghere prevăzute de legislație, precum şi obligaţia de transmitere către autoritatea de supraveghere a unor raportări suplimentare în scop statistic şi de supraveghere întocmite pe baza evidenţelor contabile şi tehnico-operative.

Persoana fizică V. a procurat de la SRL „S” un telefon mobil, fapt confirmat prin bonul fiscal şi certificatul de garanție eliberat. În scurt timp V. s-a adresat la centrul de deservire al SRL „S” pentru reparația telefonului procurat anterior, fiind întocmit actul de primire-predare al telefonului. În act a fost reflectată problema invocată de consumator: „nu se deschide ecranul”, iar despre starea produsului primit de la consumator s-a specificat: partea din faţă: „bună”; partea din spate: „bună”, vicii vizibile nefiind depistate.   

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Caracterul global al proceselor social-economice contemporane, globalizarea procesului de producere (mărfuri, servicii) necesită comparabilitatea și coerența informațiilor statistice, prezentate de către diferite țări, precum și de către diverse organisme internaționale. Unul dintre aspectele importante ale soluționării problemelor comparabilității informațiilor la nivel internațional este armonizarea sistemelor statistice naționale cu standardele internaționale, în special, armonizarea clasificărilor naționale atât pe verticală (nivel mondial, european, național), cât și pe orizontală (cu alte sisteme), care asigură coerența reciprocă a fluxurilor de informații cu scop funcțional diferit.