În cadrul unui proces civil, participanții la proces sunt în drept să solicite, iar instanța de judecată să dispună aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii. Conform art.174 alin.(1) din Codul de procedură civilă, asigurarea se admite în orice fază a procesului până la etapa în care hotărârea judecătorească devine definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar face imposibilă executarea hotărârii respective. Astfel, pentru asigurarea acţiunii, instanţa de judecată este în drept: 1) să pună sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale pârâtului, inclusiv pe cele care se află la alte persoane;

Aspectele fiscale aferente TVA   În conformitate cu prevederile Codului fiscal: • livrare impozabilă – livrare de mărfuri, livrare (prestare) de servicii, cu excepţia celor scutite de TVA, fără drept de deducere, efectuate de către subiectul impozabil în procesul activităţii de întreprinzător (art.93 pct.6));   • obiecte impozabile cu TVA reprezintă livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentând rezultatul activităţii lor de întreprinzător în RM (art.95 alin.(1) lit.a));

Сonsiliul de administraţie al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar (FGDSB) a aprobat rata procentuală aplicată la calcularea vărsământului obligatoriu anual pentru anul 2022. Aceasta a fost majorată de la 0,0179% din suma totală a depozitelor garantate înregistrate în bilanţul fiecărei bănci pentru anul 2021 până la 0,0195% în anul viitor.   Amintim, vărsământul obligatoriu anual se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor curente prevăzute de bugetul FGDSB și se achită de către băncile licențiate la sfârșitul fiecărui an în vederea utilizării acestor mijloace pe parcursul anului următor de gestiune.  

28.3.46 Constituie obiect impozabil cu TVA încasarea mijloacelor bănești în cadrul sistemului „depozit” la comercializarea către consumatorul final unei baterii sau a unui acumulator pentru autovehicul?

Proiectul legii cu privire la condominiu urmează să perfecționeze cadrul normativ ce reglementează relațiile dintre proprietarii de apartamente și alte încăperi izolate ca parte a relațiilor de condominium, a fost aprobată de către Parlament în prima lectură în cadrul ședinței plenare din 14 aprilie.    Varianta votată a documentului a fost prezentată în calitate de inițiativă legislativă de un grup de deputați, însă la baza acesteia stă proiectul aprobat de Legislativ în anul 2018, care nu a fost promulgat de Președintele țării. Autorii noului document afirmă că, odată cu intrarea în vigoare a legii, va fi asigurată o mai bună informare a proprietarilor despre situația asociației ai cărei membri sunt,

În scopul aplicării impozitului pe bunurile imobiliare, bunurile imobiliare, potrivit art. 276 alin. 2) din Codul fiscal (CF), constituie terenurile, clădirile, construcțiile, apartamentele și alte încăperi izolate, a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinației lor. Subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare sunt specificați în art. 277 alin. (1) al CF.

Oferirea unui sistem unic integrat de colectare, stocare, generalizare, analiză și publicare a situațiilor financiare, a raportului conducerii și a raportului auditorului ale entităților sunt scopurile conceptului sistemului informațional ”Depozitarul public al situațiilor financiare” elaborat de Biroul Național de Statistică, ținând cont de prevederile art. 8 (alin.4) din Legea nr.287/2017 contabilității și raportării financiare, potrivit cărora BNS gestionează Depozitarul public al situațiilor financiare (DPSF). Proiectul a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

În cazul în care instanța de judecată printr-o hotărâre sau act legal va constata  îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii, cu rea-credință, a oricărui fapt legat de exercitarea atribuțiilor Băncii Naționale a Moldovei (BNM), care a cauzat prejudicii unor terți, cheltuielile ocazionate se compensează regulatorului de către persoana în privința căreia a fost adoptată această hotărâre, dacă cheltuielile au fost suportate de BNM.   În Parlament este înregistrat un proiect de lege  ce prevede modificarea art. 35 din Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei. 

În ultimii ani Asociațiile de Economii și Împrumut (AEÎ) își extind activitățile. Astfel, AEÎ, pe lângă prestarea serviciilor tradiționale (acceptarea depunerilor de economii de la membri, acordarea de împrumuturi și acordarea de consultații și alte servicii aferente împrumuturilor membrilor săi), lansează, cu acordul în scris al autorității de supraveghere, o gamă largă de servicii adiționale pentru membrii săi, vorba fiind despre:   – intermedierea în asigurări în calitate de agent bancassurance; în calitate de agent de plată în cadrul unui prestator de servicii de plată (PSP) - încasarea plăților aferente serviciilor comunale (energie termică, apă caldă menajeră, apă potabilă, evacuarea deșeurilor menajere, energie electrică, gaze naturale, radio, TV, Internet etc.);

Asigurarea colectării la nivel a veniturilor la bugetul public național de către Serviciul Fiscal de Stat (în continuare SFS), este o condiție importantă și indispensabilă pentru bunul mers al dezvoltării societății. Administrația fiscală nu trebuie să se limiteze doar la încasarea dinamică a veniturilor la buget, dar și recuperarea pe deplin și în termen restrâns a restanțelor la buget.

Deși „monitorul fiscal FISC.md” a oferit în sprijinul cititorilor mai multe articole ce țin de gestionarea numerarului de către agenții economici, în ultima perioadă contribuabilii au adresat publicației noastre întrebări de precizare a unor aspecte importante pentru ei.   Astfel, în ediția din octombrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” găsiți articolul „Numerarul întreprinderii: reguli de gestionare și eliberare, limite impuse”, semnat de Victoria Belous. Autorul analizează și comentează prevederile normelor legale în vigoare pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională, reiterând că toate întreprinderile

În perioada ianuarie – iulie 2021 la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 41,0 mld. lei, fiind în creștere cu 6,9 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 44,6 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 6,2 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,6 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 9,3 mld. lei.

Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior ar putea fi suplinită cu o noțiune ce reglementează comerțul electronic, care, potrivit proiectului de lege ce prevede operarea modificărilor și completărilor în peste 20 de legi, reprezintă activitatea de comerț a persoanelor fizice şi juridice de vânzare a bunurilor, executare a lucrărilor sau prestare a serviciilor, desfășurată prin intermediul mijloacelor electronice, mijloacelor de comunicare la distanță, contractelor la distanță.   Amintim că documentul este elaborat de Ministerul Economiei cu suportul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru și al USAID Moldova, poate fi consultat până la 3 iunie curent.

Costurile ulterioare pot fi efectuate în procesul de reparație sau dezvoltare a mijloacelor fixe cu scopul îmbunătățirii caracteristicilor inițiale ale acestora şi, respectiv, majorării beneficiilor economice aşteptate din utilizarea obiectului care poate să rezulte din: 

Arhiva Formularul Declaraţiei cu privire la disponibilul de mijloace băneşti este aprobat prin ordinul Ministrului finanţelor nr. 96 din 20 august 2012. Tot prin acest ordin este aprobat şi modul de completare a acestei declaraţii. Formularul declaraţiei poate fi descărcat de pe site-ul Serviciului Fiscal de Stat www.fisc.md sau obţinut de la inspectoratul fiscal de stat teritorial. Declaraţia se depune doar pe suport de hârtie.

Conform art. 344 din Codul de procedură civilă (CPC), ordonanța judecătorească este o dispoziție dată unipersonal de judecător, în baza materialelor prezentate de creditor, privind încasarea de sume băneşti sau revendicarea de bunuri de la debitor în pretențiile specificate la art. 345. Ordonanța judecătorească reprezintă un act executoriu care se îndeplineşte în modul stabilit pentru executarea actelor judecătoreşti. Conform art. 345 lit. j) din CPC, se emite ordonanță judecătorească în cazul în care pretenția rezultă din restantele de impozit sau din asigurarea socială de stat.

 Potrivit prevederilor art.104 lit. c1) din Codul fiscal, importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte și destinate proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul granturilor acordate Guvernului, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, sunt scutite de TVA cu drept de deducere.

Casa Națională de Asigurări Sociale comunică că în primele 11 luni ale anului 2021 în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă totală de 24653,9 mil. lei, sau 89,2% din planul anual stabilit de 27629,0 mil. lei.   Potrivit Raportului operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii au fost acumulate în sumă de 14480,3 mil. lei sau 88,9% din suma anuală prevăzută de 16284,9 mil. lei. Faţă de indicatorul realizat în perioada similară a anului 2020, suma contribuţiilor acumulate este în creştere cu 1809,4 mil. lei sau cu 14,3%.

Perfectarea actului de predare-primire în cadrul operațiunilor economice este un drept sau o obligație a părților implicate în acestea? Întrebarea încă mai persistă în mediul contabililor, fapt care a generat necesitatea oferirii explicațiilor prezentate în articolul ce urmează, acestea având la bază prevederile legislației în vigoare.    Astfel, unul din cazurile de întocmire a actului de predare-primire reprezintă

În semestrul I din anul curent, din Fondul de intervenție al Guvernului au fost utilizate mijloace financiare în sumă totală de 105, 4 mil. lei, potrivit informației publicate pe pagina Ministerului Finanțelor. Resursele alocate din Fond au fost utilizate exclusiv pentru acordarea indemnizațiilor personalului medical infectat cu COVID, precum și pentru acordarea indemnizației unice în cazul personalului decedat în lupta cu COVD-19.   Cele mai multe mijloace financiare au fost direcționate către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale – 39,8 mil. lei. Totodată, bani au fost alocați și altor autorități centrale/publice precum: Curtea Constituțională (16 mii lei); Ministerul Justiției (288 mii lei); Ministerul Afacerilor Interne