Context Acest articol este o continuare a discuțiilor inițiate în cadrul unei mese rotunde, organizate de redacția revistei „monitorul fiscal.FISC.md” cu reprezentanții agențiilor de turism, și care țin de incertitudinile contabile și fiscale cu care se confruntă entitățile din acest domeniu de activitate. Ar fi corect să menționăm că turismul se află într-o dezvoltare dinamică atât la nivel global, cât și la cel național. Dar ce este turismul? Pot fi aduse mai multe definiții ale acestui termen, însă majoritatea se reduc la următoarele: turismul este o formă de odihnă activă, călătorii efectuate în scopul cunoașterii unor regiuni, țări noi și care se îmbină cu elemente de agrement cultural, sportiv etc. Tot mai multe entități din domeniul turismului (agenții de turism) apar în atenția publică, propunând cele mai exotice și diverse forme de odihnă pentru cetățeni.

Prin derogare de la prevederile art. 32 alin. (1) lit. a) din Legea contabilitatii si raportarii financiare nr.287/2017, pentru anul 2020 nu sunt supuse auditului obligatoriu: situațiile financiare individuale ale entitaților mijlocii și entitaților mari; situațiile financiare consolidate ale grupurilor.   Comisia economie, buget și finanțe a Parlamentului a aprobat proiectul de lege privind instituirea unor masuri de sustinere a activitatii de întreprinzator și a propus documentul Legislativului pentru examinare și aprobare în două lecturi. În motivarea necesității adoptării prevederilor derogatorii de la Legea nr.287/2018 

(40.3.18) Depășirea aferent cărei perioade participă la determinarea sumei TVA pasibile rambursării în cazul în care subiectul impozabil solicită rambursarea TVA pentru mai multe perioade fiscale din perioada Programului de rambursare?

În conformitate cu art.92 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele care sînt obligate să reţină impozitul în conformitate cu art.6918 şi art.88–91, cu excepţia impozitului reţinut pentru câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea câştigurilor nu depăşeşte scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă (Forma IALS18), în care vor indica numele şi prenumele (denumirea), adresa şi codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plăţile, precum şi suma totală a plăţii şi a impozitului pe venit reţinut.

 În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:  a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103; 

Conducerea Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova s-a întâlnit cu Kristin Chapdelaine, Secția Politico- Economică și Anna Margolis, Consilier, Secția Economică, Ambasada Statelor Unite ale Americii, la Chișinău. În cadrul întrevederii, omologii au discutat despre importanța organizării evenimentelor comune, pentru promovarea mediului de afaceri și stabilirea de noi contacte între antreprenorii din Republica Moldova și SUA. Sergiu Harea, președintele CCI a RMб a trecut în revistă activitățile organizate în comun cu partea americană, și a subliniat deschiderea mediului de afaceri autohton către piețe străine.

În temeiul art.117 alin.(1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză.

 În conformitate cu art. 5 pct. 38) din Codul fiscal, campanie promoțională este modalitate de promovare a vînzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunţate public şi desfăşurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, cîştiguri, precum şi organizarea de către autorităţi şi instituţii publice a acestor activităţi în alt scop decât cel de promovare a vânzărilor. 

În ședința de ieri, 16 decembrie, Parlamentul a aprobat, cu 56 de voturi, în a doua lectură proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce ține de Politica fiscală și vamală pentru anul 2021. Documentul conține modificări la 43 de legi, acestea având ca obiectiv ajustarea legislației bugetar-fiscale și vamale la evoluția proceselor economice și sociale, consolidarea capacităților instituțiilor statului la colectarea veniturilor bugetare și eficientizării administrării fiscale și vamale, precum și susținerii mediului de afaceri în scopul dezvoltării economice sustenabile a țării.

La data de 25 ianuarie 2020, survine termenul limită de prezentare a: — Notei de informare privind salariul şi alte plăti efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (forma IALS 18) — Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (forma INR 14) — Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (forma ISAPTI 17).

Legea ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2021 prevede stabilirea unei indemnizații unice în mărime de 100 mii lei pentru personalul din cadrul instituțiilor medico-sanitare care a decedat în lupta cu COVID-19. Prevederea va fi pusă în aplicare din 1 ianuarie 2021.   În acest sens, se consideră personal din cadrul instituțiilor medico-sanitare publice care desfășoară activități de combatere a COVID-19 tot personalul angajat în instituțiile medico-sanitare publice din cadrul asistenței medicale primare, asistenței medicale specializate de ambulator, asistenței medicale spitalicești, asistenței medicale urgente prespitalicești și serviciilor medicale de înaltă performanță.

1. (5.9.2.2) Care persoane fizice-cetăţeni sunt scutite de impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar?

Autoritățile planifică să introducă în Codul fiscal scutirea de la plata impozitului pe imobil deținute de către întreprinderea socială de inserție, în scopul promovării și încurajării acestui sector. Acțiunea este inclusă în proiectul Programului Național de Dezvoltare  a Antreprenoriatului Social pe anii 2021-2025.   Proiectul  de hotărâre pentru aprobarea Programului a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 10 decembrie curent.   Astfel, Programul conține patru obiective specifice:

Conform art. 1 din Codul muncii (CM), angajator  este  persoană juridică (unitate) sau persoană fizică care angajează salariaţi în bază de contract individual de muncă încheiat conform prevederilor CM, iar salariat – persoană fizică care prestează o muncă conform unei anumite specialităţi, calificări sau într-o anumită funcţie, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă.   Definiția contractului individual de muncă este oferită în art.45 din CM și reprezintă înţelegerea dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii,

Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 49  din  31.03.2021 a fost declarată stare de urgenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 1 aprilie - 30 mai 2021.   În vederea susţinerii întreprinderilor în condiţiile efectelor economice ale situaţiei epidemiologice (COVID-19), prin Dispoziția nr.1 și Dispoziția nr.2 a CSE au fost adoptate următoarele măsuri:

1. (29.1.11.15) Se ia oare în considerație valoarea livrărilor la export, la aprecierea ponderii livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere, în vederea stabilirii dreptului de alegere a regimului de aplicare a IVAO sau a regimului general de aplicare a impozitului pe venit? 2. (29.1.11.14) Se include oare în componența obiectul impunerii al regimului IVAO, venitul obținut din vânzarea unui bun în condițiile în care comercializarea lor nu constituie o activitate de bază a acestuia?

Persoana fizică rezidentă – cetățean al Republicii Moldova ce nu practică activitate de întreprinzător a depistat că nu a declarat pentru anii 2016-2018 dividendele primite atât de la o companie înregistrată în Republica Moldova (Alfa), cât și de la o companie aflată peste hotarele țării (Beta) și anume în România după cum urmează: în 2016 – 13000 lei de la compania Beta, în 2017 – 5500 lei de la compania Beta și în 2018 – 12000 lei de la compania Alfa.

În conformitate cu prevederile pct.78-79 al SNC „CPD” restituirea subvențiilor se înregistrează ca diminuare a veniturilor anticipate și a valorii activelor rambursate sau majorare (restabilire) a datoriilor față de stat și/sau alți creditori decontate anterior. În cazul în care suma subvenției rambursate depășește venitul anticipat sau dacă nu există un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită, se recunoaște ca cheltuieli curente.

Încă șapte agenți economici vor fi scutiți de TVA cu drept de deducere la efectuarea livrărilor serviciilor solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă. În Monitorul Oficial nr. 388-392 din 27 decembrie 2018 a fost publicat Ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 342 din 18.12.2019 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66/2010. Astfel, în lista agenţilor economici – întreprinderi ale industriei uşoare care prestează servicii solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă scutite de TVA cu drept de deducere au fost incluse:

Se permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru testarea salariaților în vederea depistării prezenței virusului SARS-CoV-2, iar plățile efectuate de angajator pentru testarea salariaților în vederea depistării prezenței virusului Covid19 sunt surse de venit neimpozabile pentru salariați.   Prevederile se conțin în Legea nr.224 din 4 decembrie 2020 publicată în MO de ieri, 22 decembrie curent, și au caracter retroactiv, fiind puse în aplicare din 1 ianuarie 2020. Astfel, sunt operate modificări în Codul fiscal, fiind completate art.20 (Sursele de venit neimpozabile) și 24 (Deducerea cheltuielilor aferente activităţii de întreprinzător) din Cod.