Capitolul I Capitolul I, partea a II-a Capitolul II Capitolul III

În Parlament este înregistrat un proiect de lege ce are ca scop aducerea în concordanță a prevederilor legislației ce reglementează mediul de afaceri cu prevederile Legii Concurenței. Astfel, autorii propun excluderea din sursele de venit a sumelor obţinute de pe urma acordului (convenţiei) de neangajare în activitatea de concurenţă. Totodată, se solicită includerea în art. 131 din Codul fiscal, ce conține lista instituțiilor care sunt în drept să primească informaţii cu privire la un contribuabil concret de la organele de administrare fiscală, a Consiliului Concurenței, în scopul examinării cazurilor din domeniu, ajutorului de stat și publicității.

Peste 90 de angajați ai Serviciului Fiscal de Stat de pe întreg teritoriul țării s-au întrunit într-o ședință de totalizare a activității. Conducerea Ministerului Finanțelor și cea a SFS care au audiat raportul privind rezultatele activității Serviciului Fiscal de Stat pentru 2017 și prioritățile pentru 2018. Şedința a avut loc la finele săptămânii trecute şi a fost deschisă de discursul directorului SFS, Serghei Pușcuța, care a menționat cele mai relevante activități realizate de echipa SFS: reforma SFS, desemnarea procentuală, activitatea independentă, taxa pentru poluarea mediului, impozitul pe venit,

continuarea articolul Repere ale activității asociațiilor de economii și împrumut și sarcinile contabilității acestora Contabilitatea obligațiilor contingente, împrumuturilor acordate și a dobânzilor aferente (partea a II)

Astăzi, 1 octombrie 2018, au intrat în vigoare noi astecte ale legislaţiei ce ţin de comercializarea bunurilor sechestrate. În conformitate cu art. 23 din Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 178 din 26 iulie 2018 (art. 496 din MO al RM nr. 309-320 din 17.08.2018), art.203 din Codul fiscal a fost expus într-o redacție nouă și are următorul cuprins: “Articolul 203. Comercializarea bunurilor sechestrate (1) Comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului, după evaluarea acestora, se efectuează de către contribuabil doar după coordonarea cu Serviciul Fiscal de Stat și cu acceptul acestuia.

Soluţie fiscală individuală anticipată (SFIA) reprezintă un act administrativ emis de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) în vederea soluţionării cererii unei persoane fizice și persoane juridice care desfășoară activitate de întreprinzător referitoare la aplicarea legislaţiei fiscale asupra unei (unor) situaţii și/sau tranzacţii viitoare specifice. În conformitate cu prevederile art. 1361 alin. (1) din Codul fiscal (CF), soluţia fiscală individuală anticipată se emite la cererea persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător, în modul stabilit de către Guvern. Guvernul RM a aprobat în ședința din 18 ianuarie 2019 hotărârea cu privire la aprobarea Regulamentului privind procedura de emitere a soluției fiscale individuale anticipate.

La o întreprindere cu capital străin (întreprindere fiică) administratorii sunt cetățeni străini, care nu sunt rezidenți, și mai activează ca angajați la întreprinderea mamă. Pentru ei întreprinderea închiriază apartament. Aceste cheltuieli se consideră facilitate pentru angajați sau pot fi considerate cheltuieli de reprezentanță și care, în aceste condiții, sunt impozitele ce urmează a fi achitate în ambele cazuri?

Entitatile A si B au înființat o societate civilă. Entitatea A contribuie cu mijloace fixe. Entitatea B contribuie prin dreptul de exploatare a unor servicii și suportă cheltuielile de întreţinere și reparație a mijloacelor fixe. Vor fi deductibile cheltuielile de reparație a mijloacelor fixe pentru compania B? În baza a ce se vor permite spre deducere cheltuielile suportate de compania B, având în vedere natura contractului în baza căruia este efectuată activitatea (nici în locaţiune, nici proprietate)?

Ce este mai avantajos pentru entitate – să angajeze în baza unui contract de munca un contabil sau e mai eficientă alegerea unui contract de prestari servicii cu o entitate care prestează servicii de ținere a contabilității? Conducătorii entităților vor ști care este alegerea potrivită doar în urma unei analize profunde, bazate pe eficiența metodelor de lucru, costuri, rezultatele dorite etc., precum și prin analiza detaliată a avantajelor și dezavantajelor externalizării serviciilor contabile. În continuare vă propunem examinarea unor aspecte ale acestei dileme. Pentru o înțelegere mai bună a subiectului examinat, menționăm că externalizarea serviciilor contabile este procesul prin care o entitate deleagă şi încredinţează unei entități terțe o funcţie care face parte din activitatea sa și pe care trebuia să o asigure ea însăşi.

Prin Hotărârea Curții de Apel Bălți din 25 septembrie 2014 a fost intentat procesul de insolvabilitate fată de debitorul ,,X”. Începând cu luna iulie 2015, este inițiat procesul de vânzare a unui șir de bunuri imobile grevate de către debitorul ,,X” – în proces de lichidare în favoarea unei instituții financiare (bancă comercială). Ulterior, pe motiv că bunurile imobile nu au fost înstrăinate de către administratorul autorizat, creditorul garantat (banca comercială) a solicitat instanței de judecată transmiterea bunurilor grevate în posesie.

Prin Legea nr. 178 din 26.07.2018 cu privire la modificarea unor acte legislative (MO al RM nr. 309-320, din 17.08.2018) au fost efectuate modificări la Legea nr. 1466-XIII din 29.01.1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe. Obiectivele principale ale Legii nr.1466/1998 sunt protecția suveranității și asigurarea securității economice a tării, dezvoltarea economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe, asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe.

Persoanele care deţin funcţii publice în Moldova nu se grăbesc să depună declaraţiile de avere şi interes personal la Autoritatea Naţională de Integritate. Deşi a trecut o lună de la lansarea campaniei de recepționare, doar 250 de persoane din cei 65 de mii de declaranți au completat actele.

În ajunul sărbătorilor amintim tuturor contribuabililor, dar și agenților publici, că legislația Republicii Moldova prevede modalitatea și procedura de declarare a cadourilor, precum și regimul juridic al acestora, fiind reglementate de prevederile Legii integrității nr.82 din 25 mai 2017 (în continuare – Legea nr.82) și a Hotărârii Guvernului nr. 134 din 22 februarie 2013 ,,Privind stabilirea valorii admise a cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol şi aprobarea Regulamentului cu privire la evidenţa, evaluarea, păstrarea, utilizarea şi răscumpărarea cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol” (în continuare – Regulament).

Intentarea procedurii de insolvabilitate produce anumite efecte asupra raporturilor juridice în care se află debitorul insolvabil.

În conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) din Codul fiscal, la organizaţii necomerciale sînt atribuite organizaţiile înregistrate în conformitate cu legislaţia în vigoare, şi anume:

Compania a creat în 2016 provizioane pentru garantarea unui contract pe perioada a 2 ani. In 2017 a realizat reparații la bunurile livrate în anul 2016. Cum contabilizăm crearea şi utilizarea acestor provizioane?

Regimul fiscal privind TVA, în cazul serviciilor prestate de către un rezident al Republicii Moldova unui nerezident, se stabilește în funcție de locul prestării serviciilor, determinat conform regulilor stabilite la art.111 din Codul fiscal.

Conform art. 12 pct. 41 din Legea nr. 845 din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, contestarea controlului de stat al activităţii de antreprenoriat, precum şi a rezultatelor acestuia, inclusiv a prescripţiilor dispuse în urma controlului, se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, cu excepţia controalelor efectuate de Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal.

Conducerea Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a avut o întrevedere cu reprezentanții Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova (CNPM) cu care a discutat despre efectele politicii monetare, fluctuațiile pe piața valutară și accesul agenților economici la credite .

Evoluţia sistemului asociațiilor de economii şi împrumut din RM, (în continuare – AEÎ) a determinat necesitățile de dezvoltare a unui sistem informaţional unic activității acestora şi au impus elaborarea unui proces de sintetizare şi generalizare a informaţiilor.