Ministerul Finanțelor a publicat în ediția Monitorului Oficial de astăzi, 14 iunie 2019, Ordinul nr.88 din 4 iunie curent cu privire la modificarea Ordinului nr. 118 din 28.08.2017 cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală” şi a Instrucţiunii privind completarea acestuia. Astfel, au intrat în vigoare prevederile conform cărora, în cadrul livrărilor de mărfuri, în coloana 10.1 a facturii fiscale, („Denumirea mărfurilor/activelor, serviciilor şi codul poziţiei tarifare al mărfii/activului”), în care se indică denumirea mărfurilor livrate corespunzător pentru fiecare tip de marfă, iar în cazul livrării mărfurilor supuse accizelor şi a celor impozitate cu TVA la cota redusă pentru care este specificată poziția tarifară în art. 96 din Codul fiscal

Potrivit art. 96 lit.b) din Codul fiscal (CF) în redacția Legii nr.229 din 1 noiembrie 2018 (în vigoare din 30 noiembrie 2018), se aplică cota redusă a TVA în mărime de 10% la: — serviciile de cazare, indiferent de categoria de confort, în hotel, hotel-apartament, motel, vilă turistică, bungalou, pensiune turistică, pensiune agroturistică, camping, sat de vacanţă sau tabără de vacanţă, prestate de către agenţii economici a căror activitate se atribuie la secţiunea I a CAEM; — produsele alimentare, băuturi, cu excepţia mărfurilor supuse accizelor, livrate de către agenţii economici în cadrul desfăşurării activităţilor de cazare şi/sau alimentaţie publică conform secţiunii I a CAEM.

Directorul Serviciului Vamal a depus ieri, 27 iunie, o cerere de demisie. Anunțul a fost făcut printr-un comunicat de presă, în care au fost prezentate realizările autorității vamale în ultimii trei ani (2016–2019), perioadă în care funcţia de director general al Serviciului Vamal (SV) a fost deținută de Vitalie Vrabie. Astfel, conform informației prezentate, SV a adus suplimentar în bugetul de stat încasări de peste 11,7 mld. lei. În ultimii trei ani au fost realizate o serie de proiecte importante ce au avut ca scop modernizarea autorității vamale.

Prin Ordinul Ministrului finanțelor nr.117 din 12 decembrie 2023 au fost operate modificări în Ordinul MF nr.50/2017 privind aprobarea unor formulare-tip ce atestă rezidenţa şi impozitul pe venit achitat de către nerezidenţii Republicii Moldova.

Conform prevederilor art. 2 din Legea insolvabilității nr.149/2012, prin procedură accelerată de restructurare se înțelege procedură prin care debitorul,

În cadrul conferinței de presă, susținute acum câteva minute, prim-ministrul Natalia Gavriliță a anunțat că Guvernul va implementa un program de suport pentru cetățeni în contextul majorării tarifelor la energia termică, gaze, lemne, cărbune.   Astfel, circa 746 mii de familii vulnerabile vor beneficia de compensații pentru consumul de gaze naturale, ce va fi acordată în două trepte: 4,5 lei din tarif – pentru primii 50 m3, adică prețul pe care îl vor plăti consumatorii va fi 6,8 lei, iar consumul de gaze cuprins între 50 și 100 m3 consumat va costa 7,9 lei/m3 , suma compensației constituind 3,2 lei per m3.

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul modificării Hotărârii Guvernului nr.246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale aferente realizării proiectelor de asistență tehnică şi investițională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte.

În primele patru luni ale anului curent în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (FAOAM) au fost acumulate venituri proprii în sumă de 1,542 mld. lei, anunță Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM). Potrivit datelor, acumulările au depășit cu circa 257 mil. lei sau cu 20% veniturile din perioada similară a anului precedent. Cele mai multe venituri provin din primele de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu, care au fost de peste 1,435 mld. lei sau cu circa 248 mil. lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018.

Entitatea procură de la persoana fizică un  activ de capital, însă plata se va efectua în rate. Cum urmează de a determina creșterea de capital în cazul dat?  În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (2)-(3) din CF, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași articol au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând  întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), al persoanelor menționate la cap. 10¹, 10² și 10³, pe veniturile obținute de către aceasta conform  art. 18 din CF.

Costul de intrare al valorilor mobiliare include preţul de procurare (sau valoarea justă a altei forme de compensare acordate) şi costurile aferente procurării (de exemplu, comisioanele şi onorariile achitate consultanţilor, brokerilor şi dealеrilor, taxele prevăzute de legislaţia în vigoare, alte costuri tranzacționale)...

Ce sancțiuni se aplică contribuabililor (persoane juridice sau fizice care desfășoară activitate de întreprinzător) pentru diminuarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat şi primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală calculate în cote procentuale, luând în considerație modificările legislației?

O întreprindere cu capital străin din Republica Moldova are în calitate de fondatori trei persoane: o companie din Letonia, o persoană fizică din Bulgaria și o companie din RM. Până la sfârșitul anului curent se preconizează ca unul din fondatori, și anume compania din Letonia, să-și vândă cota parte altui asociat – companiei din Republica Moldova. Care vor fi consecințele fiscale aferent veniturilor achitate companiei din Letonia?

Compania rezidentă a Republicii Moldova achită în anul curent fondatorului său, rezident al Ucrainei, dividende aferente profitului nerepartizat obţinut în anul 2017. Ce regim fiscal va fi aplicat dividendelor în cauză, dacă fondatorul a transmis, prin contract de usufruct, dreptul asupra ridicării acestora unei persoane fizice rezidente a Republicii Moldova?

Prin prisma Legii nr.171/2019 pentru modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2020, începând cu 1 ianuarie 2020, se implementează un nou regim fiscal aplicat asupra activității de achiziție a produselor din fitotehnie, horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal. Utilizarea regimului fiscal respectiv va acorda persoanelor fizice posibilitatea legalizării activități de achiziționare/ comercializare a producției agricole. În acest sens, Legea prenotată reglementează completarea Titlului II al Codului fiscal cu capitolul 103 - „Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal” (în continuare - produse din fitotehnie) ce va stabili sfera de aplicare, subiectul regimului, obiectul regimului, metodele de evidenţă, regimul fiscal aplicat, precum și procedura de înregistrare și evidență a titularilor regimului dat.   1. Sfera aplicării Regimul fiscal se aplică activităților de achiziții şi vânzare a produselor din fitotehnie recoltate pe teritoriul Republicii Moldova.   2. Subiecții impunerii Se pot înregistra drept subiecți ai regimului fiscal menționat persoanele fizice rezidente care, fără a constitui o formă organizatorico-juridică pentru desfășurarea activității (nu este necesară înregistrarea unui Societăți cu răspundere limitată (SRL), Întreprindere Individuală etc.), achiziționează produse din fitotehnie de la cetățeni, în scopul vânzării produselor achiziționate către companii. Regimul respectiv poate fi utilizat în exclusivitate de către persoanele fizice a căror venituri din vânzări nu va depăși plafonul de 1,2 mil. lei/anual. Altfel spus, valoarea produselor vândute către companii anual (de la 1 ianuarie până la 31 decembrie) nu trebuie să depășească suma de 1,2 mil. lei.  

În declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, contribuabilul X a declarat venit rezultat în urma înstrăinării unui imobil (apartament), conform contractului de vânzare- cumpărare. Bunul imobil aparține contribuabilului în baza contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață din anul 2006 (proprietate comună în devălmășie cu soțul), și conform contractului de determinare a cotelor-părți din proprietatea comună în devălmășie și înstrăinare prin donație a cotei părți din anul 2017 (soțul a donat soției cota parte a sa după divorț). În contractul de donație din 2017 este specificată valoarea bunului imobil indicată de către Oficiul Cadastral Teritorial (OCT) conform Certificatului cu privire la valoarea bunului imobil stabilită în scopul impozitării.

Rezidenții parcurilor IT se confruntă cu o serie de probleme de ordin fiscal și de ținere a evidenței contabile. Soluții pentru unele dintre acestea au fost propuse în cadrul seminarului intitulat ”Greșelile tipice în evidența contabilă a rezidenților pacurilor IT", organizat de Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști în colaborare cu ATA Consult SRL, fiind oferite de inspectorul principal din cadrul Direcției metodologia impozitelor şi taxelor, Serviciul Fiscal de Stat, Irina Trocin. Un aspect care necesită claritate pentru rezidenții parcului IT este dacă angajații aflați în concediu din cont propriu pe parcursul unei luni calendaristice complete sunt incluși în numărul de personal la determinarea impozitului unic.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea pe ultimele pagini a informației de cultură generală, de data aceasta vă propunem curiozități fiscale, pagini din istorie despre evoluția finanțelor publice, precum și un Quiz matriceal. Știați că... Pe lângă biserica Old-North din Boston, Massachusetts, SUA, s-a deschis un magazin ce comercializează o varietate destul de largă de produse? Unul dintre produsele comercializate, ceaiul, este scutit de taxe și acest fapt se datorează evenimentului denumit „Partida de ceai de la Boston” din 16 decembrie 1773, în cadrul căreia s-a pledat pentru diminuarea impozitelor excesive, de la care a pornit, de fapt, Revoluţia americană. Ulterior, această mișcare a dus la apariţia celui de-al treilea partid în SUA (pe lângă republicani și democraţi) denumit „The Tea Party”, principalul motto al căruia este diminuarea taxelor și impozitelor.

Întreprinderea „A” are o datorie față de o persoană fizică pentru serviciile prestate. Este posibil ca datoria menționată să fie convertită drept aport în capitalul social? Apar unele obligații fiscale în cazul dat, dacă ulterior persoana fizică va decide să-și retragă aportul său în anul 2020? În scopuri fiscale, se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară cu respectarea prevederilor Titlului II al CF (art. 44 alin. (7) din CF). În conformitate cu prevederile pct. 37 supct. 6) din SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul nr. 118/2013 al Ministerului Finanțelor, stingerea datoriilor poate fi efectuată prin convertirea datoriei în aport în capital social. Astfel, majorarea capitalului social din contul datoriei aferente serviciilor prestate de către persoana fizică nu este interzisă.

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate și serviciilor prestate îl constituie contabilizarea și repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP).  Potrivit pct. 5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr. 118/20131 (Indicații metodice), astfel de costuri includ costurile aferente gestiunii și deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) și urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.