În conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare, se consideră surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut.

În anul 2015, Republica Moldova, alături de alte 192 state membre ONU, s-a angajat să pună în aplicare Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030, care include 17 obiective globale cu 169 de ținte asociate care vin să stimuleze acțiunile la nivel mondial.   Pentru asigurarea monitorizării progresului în implementarea Agendei 2030 au fost stabiliți 247 indicatori, iar pentru realizarea acestora autoritățile naționale au elaborat proiectul de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea cadrului național de monitorizare a implementării Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, care definește mecanismul de coordonare și cadrul de raportare a progreselor

Ministerul Finanțelor a oferit date actualizate privind implementarea programului guvernamental ”Prima Casă”. Astfel, suma compensațiilor acordate din bugetul de stat pentru acoperirea parțială a cheltuielilor pe care le suportă beneficiarii pentru achitarea creditului ipotecar în cadrul Programului de stat „Prima casă” constituie 40,5 mil. lei.

Suma totală a creditelor acordate de către băncile comerciale în cadrul Programului de stat „Prima casă” este de 2,77 mld. lei, valoarea totală a garanțiilor active – 1,38 mld. lei, iar suma compensațiilor acordate din bugetul de stat pentru acoperirea parțială a cheltuielilor pe care le suportă beneficiarii pentru achitarea creditului ipotecar constituie 40,5 mil. lei, comunică Ministerul Finanțelor.   Din 5499 beneficiari care și-au procurat o locuință prin intermediul Programului, 3794 sunt familii, iar 1705 sunt tineri necăsătoriți. Vârsta medie a solicitanților este de 31,4 ani. Valoarea medie a locuințelor procurate este de 604,30 mii lei.

Un angajat al întreprinderii activează din anul 2017 în bază unui contract individual de muncă prin cumul. Începând cu data de 1 decembrie 2019, persoana a depus cerere pentru a fi transferată la un alt loc de muncă în cadrul aceleiași întreprinderii, va activa tot în bază de contract individual de muncă, doar că deja acesta va deveni loc de muncă de bază. Urmează a fi reflectat în Informaţia IRM 19 situaţia de modificare a contractului individual de muncă în cazul în care persoana nu se angajează şi nici nu se eliberează, fiind modificate doar prevederile contractului individual de muncă?

Guvernul a aprobat în cadrul ședinței din 3 martie 2021 Regulamentul cu privire la modul de solicitare și acordare a indemnizației unice pentru personalul decedat în lupta cu COVID-19 din cadrul instituțiilor medico-sanitare publice.   Documentul prevede că mărimea indemnizației unice constituie 100 000 lei și va fi acordată fie soțului supraviețuitor, fie copiilor până la vârsta de 18 ani sau, dacă își continuă studiile, până la 23 de ani, sau chiar unuia dintre părinți, în cazul în care nu există urmași din primele două categorii.  

În luna aprilie 2019, entitatea a angajat o persoană fizică din salariul căreia, în perioada aprilie –octombrie curent, a calculat și reținut prima de asigurare obligatorie de asistență medicală. În luna octombrie curent angajatul în cauză a prezentat un certificat care confirmă achitarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală stabilită în sumă fixă pentru anul 2019. Ce trebuie să întreprindem în situația descrisă, deoarece angajatul solicită restituirea primei reținute în plus?

Suntem o întreprindere înregistrată în calitate de rezident al Parcului IT și achităm lunar impozitul unic, în componența căruia se conține și impozitul pe venit din salariu. Recent am încheiat un contract civil de prestarea a serviciilor cu o persoană fizică terță. Suntem obligați să reținem impozitul pe venit la sursa de plată din venitul care se va achita persoanei menționate, dacă achităm impozitul unic? În cazul în care urmează să reținem impozitul pe venit la sursa de plată, care este modul de calculare, achitare și  declarare a acestuia și la ce clasificație economică urmează să achităm acest impozit?  

Angajata întreprinderii, Sîrbu Maria, s-a aflat în concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani a acestuia. La data de 4 noiembrie 2019 a revenit la serviciu, iar la 12 noiembrie 2019 a plecat în concediu de incapacitate temporară de muncă pe o perioadă de 11 zile. Urmează ca să achităm de la întreprindere această foaie de boală dacă persoana a lucrat mai puţin de o lună şi dacă da, atunci care va fi baza de calcul pentru stabilirea indemnizaţiei? Pentru a stabili o indemnizaţie de incapacitate temporară de muncă (în continuare — indemnizație), angajatorul trebuie să analizeze fiecare caz de îmbolnăvire sub câteva aspecte. În primul rând, urmează a fi stabilit tipul certificatului de incapacitate temporară de muncă (în continuare — certificat medical).

Pentru anul 2021 fondul de remunerare a muncii în sectorul real se estimează în valoare de 49,3 mld. lei, în creștere cu 10,2% faţă de anul 2020 în termeni reali. Totodată, conform datelor din Nota cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024 elaborată de Ministerului Economiei și Infrastructurii, va fi asigurată menținerea plăților salariale în sectorul bugetar, conform angajamentelor Guvernului, inclusiv și majorările din 1 ianuarie 2021 și din 1 aprilie anul curent a salariilor în domeniul ocrotirii sănătății.   Astfel, în sectorul bugetar fondul de remunerare a muncii se prognozează în mărime de 14,2 mld. lei, în creștere cu 3,7% în termeni reali.

În conformitate cu prevederile art.901 alin.(31) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin şi achită la buget un impozit în mărime de 6% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, achitate în folosul persoanelor fizice rezidente, cu excepţia celor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv. Noțiunea de dividend este reglementată în art.12 pct.4) din CF1.      Astfel, veniturile obținute de către asociați peste cota de participație depusă în capitalul social nu cad sub incidența noțiunii de „dividend” și nu poate fi aplicat tratamentul fiscal aferent dividendelor.

Proiectul  Regulamentului ce stabilește modalitatea de solicitare și acordare a indemnizației unice pentru personalul decedat în lupta cu COVID-19 din cadrul instituțiilor medico-sanitare publice a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 28 ianuarie curent.   În sensul proiectului regulamentului, se consideră personal decedat ca urmare a infectării în cadrul desfășurării nemijlocite a activității medicale în lupta cu COVID-19 persoanele angajate în instituțiile medico-sanitare publice din cadrul asistenței medicale primare,

În scopul stabilirii cuantumului pensiei reexaminate foștilor angajați ai întreprinderilor în termenii prevăzuți de legislație, Casa Națională de Asigurări Sociale solicită agenților economici cooperarea operativă a acestora cu CNAS prin prezentarea răspunsurilor la adresări în termeni optimi, pentru a permite pensionarilor să beneficieze de drepturi sociale corespunzătoare activității desfășurate pe parcursul anilor de muncă.   Reamintim că, de la 1 ianuarie 2021, se reexaminează pensiile pentru limită de vârstă a beneficiarilor care și-au stabilit dreptul la pensie după 1 ianuarie 1999 şi au realizat un stagiu de cotizare după ieşirea la pensie de la 7 la 10 ani.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.   Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Nomenclatorului funcţiilor cu statut special din cadrul Serviciului Fiscal de Stat (SFS). Amintim că prin Legea nr.178 din 27.07.2018 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative, Codul fiscal a fost completat cu norme ce se referă la statutul juridic al funcționarului fiscal cu statul special. Astfel, funcționarul fiscal cu statut special este funcționarul fiscal care exercită atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat în domeniul constatării infracţiunilor.

Republica Moldova a realizat încontinuu, începând cu semnarea la 28 noiembrie 1994 a Acordului de Cooperare şi Parteneriat (APC) cu Uniunea Europeană (în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă iniţială de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii tacite), eforturi de a se încadra organic

Poate oare întreprinderea rezidentă IT PARK (care aplică un regim special de impunere a veniturilor pentru angajați) să solicite subvenționarea plăților salariale acordate angajaților pe perioada stării de urgență? Potrivit Dispoziției nr.16 a Comisiei pentru situații excepționale din 10 aprilie 2020 (CSE), în vederea susţinerii activităţii de întreprinzător pentru atenuarea efectelor negative generate de situaţia epidemiologică (COVID-19) asupra economiei, a fost instituit mecanismul de subvenţionare pentru

În conformitate cu prevederile art.254 alin.(l) lit.c) şi alin.(2) din Codul civil, asociatul societăţii comerciale are dreptul să primească o cotă-parte din profitul societăţii (dividend), proporţională participaţiunii la capitalul social, în condiţiile stabilite de lege şi actul de constituire.                    Actul de constituire poate prevedea şi o altă modalitate de repartizare a profitului societăţii sau a activelor decît cea indicată la alin.(l), dar nimeni nu poate avea dreptul la întregul profit realizat de societate şi nici nu poate fi absolvit de pierderile suferite de ea.         

Parlamentul a votat astăzi, 19 noiembrie 2020, în prima lectură proiectul  de lege ce prevede deducerea cheltuielilor suportate de angajați pentru testarea la COVID-19 a salariaților.   Astfel, art. 24 din Codul fiscal, care stabilește deducerea cheltuielilor aferente activităţii de întreprinzător, urmează a fi completat cu alin. 25, potrivit căruia se vor permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru testarea salariaților în vederea depistării virusului SARS-CoV-2. Totodată,  plățile efectuate pentru testarea salariaților în vederea depistării virusului SARS-CoV-2 vor constitui surse de venituri neimpozabile.

Se admite ca, în contractul colectiv de muncă sau în contractul individual de muncă, să fie prevăzută posibilitatea de a compensa orele de muncă suplimentară cu ore libere, cu acordul scris al părților. În acest caz, orele libere vor fi acordate în decurs de până la 30 de zile de la prestarea muncii suplimentare.   În ședința Legislativului din 9 iulie 2020 au fost operate modificări în circa 20 de articole din Codului muncii (CM), fiind votate în lectură finală trei proiecte de lege în acest sens.