În cadrul controlului fiscal tematic se va verifica corectitudinea calculării sumei pasibile subvenționării aferente indemnizației/salariului, în cazul sistării activității, determinată separat pentru fiecare perioadă de gestiune (lună calendaristică) și pentru fiecare salariat căruia i-a fost achitat indemnizație/salariu pentru perioada în care acesta nu a desfășurat activitatea.

În trimestrul I din anul 2021 entitățile cu 5 și mai mulți salariați din sectorul real și instituțiile bugetare au realizat investiţii în active imobilizate în valoare de 3,8 mld. lei, acestea fiind în creștere cu 14,8% faţă de perioada similară din anul 2020, comunică Biroul Naţional de Statistică.   Astfel, în primele trei luni ale anului curent investițiile în imobilizări corporale au constituit 3,7 mld. lei, ceea ce constituie 96,7% din valoarea totală a investițiilor în active imobilizate, marcând o creștere cu 13,9% față de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Serviciul Fiscal de Stat inițiază un control fiscal tematic, în cadrul căruia se va verifica corectitudinea calculării sumei pasibile subvenționării aferente indemnizației/salariului, determinată separat pentru fiecare perioadă de gestiune (lună calendaristică) și pentru fiecare salariat căruia i-a fost achitat indemnizație/salariu pentru perioada în care acesta nu a desfășurat activitatea.

În trimestrul II 2018 câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 6 369,8 lei, înregistrând o creștere de 13,0% față de trimestrul II 2017. Potrivit datelor Biroului National de Statistică, în sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit în trimestrul II – 5 569,3 lei (+13,1 % față de trimestrul II 2017), iar în sectorul economic (real) – 6 679,6 lei (+12,7 % față de trimestrul II 2017). Cele mai mari salarii au fost primite de angajații ITC – 14 026,3 lei (+ 19,7% față de aceeași perioadă a anului precedent), industria financiară și asigurări — 11.724,7 lei (+ 11,6%), și furnizarea de energie electrică, gaz, apă, aer condiționat — 10 939,2 lei (+ 9,6%), activități științifice și tehnice — 8531,1 lei (+ 14,5%).

Începînd cu perioadele fiscale corespunzătoare anului 2021, subiecții impunerii cu taxa pentru apă prezintă, trimestrial, pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului de gestiune, Darea de seamă pe taxele pentru resursele naturale (Forma TRN 21), aprobată prin Ordinul SFS nr. 376 din 27 iulie 2020.

În programul de activitate al bugetarilor la sfârșitul lunii august ar putea interveni mici modificări: ziua de luni, 30 august 2021, se propune a fi declarată zi de odihnă, care, însă, va fi recuperată în ziua de sâmbătă – 21 august 2021. Pe agenda ședinței secretarilor generali de astăzi, 20 mai, este inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la transferul unei zile de odihnă în anul 2021.   Documentul este elaborat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și are ca scop utilizarea optimă de către salariați a zilei de repaus și de sărbătoare nelucrătoare în anul curent.

Conform pct.20 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, angajatul care nu-şi schimbă locul de muncă nu este obligat să prezinte angajatorului anual cererea şi copiile (extrasele) din documentele corespunzătoare, cu excepţia cazurilor în care angajatul obţine dreptul la scutiri suplimentare sau pierde dreptul la anumite scutiri.

Pentru fiecare enititate, păstrarea secretului său comercial este foarte importantă, iar divulgarea acestuia de către persoanele cărora le-a devenit cunoscut poate avea consecințe negative din mai multe considerente.

Funcţionarii publici din cadrul Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) ar putea beneficia de spor lunar pentru eficienţă în activitate în mărime de la o,8 până la 1,5 salarii de funcţie, în modul stabilit de preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce are drept scop ajustarea nivelului de salarizare în cadrul CCA, în vederea asigurării unei remunerări rezonabile atât pentru membrii cât şi pentru angajaţii din cadrul instituţiei.

La 1 septembrie curent vor fi marcați cinci ani de semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Documentul prevede și implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care urmărește o relație comercială preferențială bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând fiecărei părți un acces mai bun pe piață decât cel ce este oferit altor parteneri de comerț. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în accesul companiilor pe piețele respective, prin eliminarea taxelor vamale de import în comerțul produselor între părți. Astfel, după cinci ani de implementare a DCFTA se constată că exporturile totale au crescut cu $1,5 mld. sau cu 34% față de cele înregistrate până la semnarea DCFTA (2011-2014).

Una dintre măsurile destinate susținerii mediului de afaceri în condițiile situației epidemiologice COVID19 stabilite prin Dispoziția nr.16 din 10.04.2020 a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a RM (CSE) vizează subvenționarea angajatorilor care au instituit şomaj tehnic şi/sau staţionare conform prevederilor art.80 şi 801 din Codul muncii al RM (CM). Întru executarea Dispoziției, Modul de acordare a subvenţiei este stabilit de Ministerul Finanţelor prin Ordinul nr. 58 din 29 aprilie 2020. Mărimea subvenției care se acordă variază în funcție de categoria subiecților beneficiari.

Dreptul și mărimea scutirii suplimentare pentru soție (soț) acordate persoanei fizice rezidente aflate în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) din Codul fiscal, la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 34 alin.(2) al Codului fiscal.      Dacă pe parcursul anului fiscal (anului calendaristic) contribuabilul obține dreptul sau a decis să beneficieze de scutirea pentru soție (soț) (sau căsătorit pe parcursul anului, soții au decis să transmită scutirea unuia din ei pe parcursul anului), de care nu a beneficiat pînă la prezentarea cererii noi, acesta este obligat să prezinte angajatorului, în termen de 10 zile de la data efectuării schimbării, o nouă cerere semnată de el, anexînd documentele justificative corespunzătoare1.

În semestrul I al anului curent, în rezultatul activităților de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” și a muncii „la negru” desfășurate de Serviciul Fiscal de Stat, au fost calculate suplimentar la buget încasări aferente plăților salariale (impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, penalități și amenzi) în sumă totală de 6,9 mil. lei, dintre care au fost achitate 2,6 mil. lei. Cele mai multe încasări au fost calculate la impozitul pe venit reținut din plățile salariale – 728 mii lei.   Potrivit datelor publicate de SFS, în primele șase luni ale anului curent, în cazul a 107 controale fiscale au fost depistate încălcări ale legislației în domeniul raporturilor de muncă,  în diminuare față de cele înregistrate în perioada similară a anului precedent cu 254 de cazuri.

Cel mai mare salariu oferit de angajatorii din Republica Moldova este 35 mii lei, potrivit informației Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, cu referire la Lista celor 100 cele mai bine plătite locuri de muncă vacante înregistrate în baza de date a ANOFM la situația din 11 septembrie curent. Acest salariu este oferit de IM Farmaco SA pentru funcția de farmacist diriginte. Clasamentul celor mai plătite joburi este continuat cu funcția vacantă de pilot aeronave, pentru care se va achita un salariu maxim de 30 mii lei. Un salariu similar este promis și pentru cele trei locuri de muncă vacante de programator pe care le declară IM Pentalog CHI SRL.

În contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, este evident faptul că se va accelera și se va intensifica procesul de transpunere a actelor normative europene în legislația națională și punerea în aplicare a acestora în termeni rezonabili.

Fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern, potrivit prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal.

Dreptul și mărimea scutirii pentru soție (soț) acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 34 alin.(2) al Codului fiscal. Prevederile alin.(2) se vor aplica din luna următoare lunii în care au apărut circumstanţele necesare pentru exercitarea dreptului specificat în acestea.       În scopul determinării mărimii și categoriei scutirii pentru soție (soț) care urmează a fi acordată angajatului (art. 34 alin. (2) din Codul fiscal), ultimul trebuie să prezinte patronului cererea privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reținut din salariu la care acesta are dreptul, anexînd la ea următoarele documente:

Ținând cont de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 811 din 11 noiembrie 2020 privind acordarea premiului anual personalului din unitățile bugetare pentru rezultatele activității în anul 2019 și abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 180/2013, constatăm unele neclarităţi ce ţin de reflectarea sumelor premiului anual în Darea de seamă IPC 18 pentru persoanele care nu au calculate salariu în luna acordării premiului anual din motiv de aflare în concediu de maternitate sau concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani.   Există situaţii în care angajatul a activat parţial pe parcursul anului 2020, iar în luna acordării premiului anual nu a realizat activitate şi nu a fost remunerat din motiv de aflare în concediu de maternitate sau îngrijire a copilului.

În Monitorul Oficial din 18 decembrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 156 din 09.12.2020 privind modificarea Clasificației bugetare. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,  

Persoanele fizice au depus pentru perioada anului precedent 176092 declarații (CET18), în creștere cu peste 13 mii față de numărul declarațiilor pentru anul 2019, conform Raportului  publicat de Serviciul Fiscal de Stat. Contribuabilii  au preferat modalitatea declarației rapide/precompletate, pentru care au optat 133886 cetățeni. Totodată, pe suport de hârtie au fost prezentate 21664 formulare, iar prin intermediul SIA Declarație electronică – 20542.   Veniturile obținute de persoanele fizice în anul 2020 reprezintă 71,59 mld. lei și, cu toate că a fost an pandemic, acestea sunt în creștere cu 2,16 mld. lei comparativ cu anul 2019.