În ediția 3(94) a revistei „monitorul fiscal FISC.md” a fost publicat un interviu elaborat cu doamna Victoria Belous, pe care vă îndemnăm să-l consultați în continuare.

În scopul eficientizării procesului de administrare a entităților cu capital de stat și aplicarea practicelor de bună guvernare, Ministerul Economiei a elaborat proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative, inclusiv a Legii nr. 271/2017 privind auditul situațiilor financiare (Legea nr. 271/2017), și propune substituirea comisiilor de cenzori prin comitetele de audit.   Necesitatea operării modificărilor este argumentată de către autori  prin faptul că, potrivit Legii nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (art.6 și art.10), Legii nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni (art.68) și a Legii nr.135/2007 privind societățile cu răspundere limitata (art.77)

Există anumite elemente care nu se includ în valoarea în vamă a mărfurilor importate?  Baza inițială pentru valoarea în vamă a mărfurilor este valoarea de tranzacție, adică prețul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri, ajustat, dacă este cazul, cu elementele prevăzute de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal.  Prețul efectiv plătit sau de plătit este format din suma plăților efectuate sau care trebuie efectuate de cumpărător către sau în beneficiul vânzătorului pentru mărfurile importate și include toate plățile efectuate

În cauzele civile, cheltuielile pentru efectuarea expertizei judiciare sau extrajudiciare în scopul instituirii măsurii de ocrotire în cazul persoanelor cu boli psihice vor fi finanțate din contul bugetului de stat.   Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 84  de voturi, proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 68/2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, ce are ca scop îmbunătățirea sistemului de ocrotire judiciară prin furnizarea gratuită a expertizei judiciare și extrajudiciare persoanelor care suferă de boli psihice grave.

Scopul procedurii insolvabilităţii conform art 1. alin. (1) din Legea insolvabilității nr.149/2012, este instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanţelor din contul patrimoniului debitorului, prin aplicarea faţă de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului, prin distribuirea produsului finit, adică prin recuperarea creanţelor, pentru a acoperi pasivul debitorului.

În Republica Moldova urmează a fi implementată o soluție IT ce va automatiza și eficientiza procesele de monitorizare a riscurilor de spălare a banilor și a transparenței acționariatului băncilor supravegheate. Evenimentul de lansare a sistemului a avut loc astăzi, 20 aprilie 2021, fiind prezentate principalele funcționalități prevăzute pentru viitoarea soluție IT, dar și obiectivele urmărite prin implementarea acesteia.

Referitor la acordarea plății compensatorii art.27 alin.(2) din Legea 270/2018 privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar prevede că: «În cazul în care, pentru unii salariaţi din unităţile bugetare, prin aplicarea prezentei legi, salariul lunar calculat pentru o funcţie cu durata normală a timpului

Normele privind aplicarea de către entitățile de audit a măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului (Norme), aprobate de către Comitetul de supraveghere a auditului prin Decizia nr. 5 din 29 martie 2022, au intrat în vigoare vineri, 8 aprilie 2022, fiind publicate în „MO”.   Conform documentului, Normele se extind asupra entităților de audit, indiferent de forma juridică de organizare, înregistrate în Registrul public al entităților de audit în modul stabilit de Legea nr.271/2017 privind auditul situațiilor financiare și efectuează auditul situațiilor financiare. Obiectivul documentului este de a asista entitățile de audit în respectarea obligațiunilor sale legale

Starea de urgență pe teritoriul administrativ al mun. Chișinău se menține până la 15 martie 2022, cu respectarea măsurilor obligatorii de respectare a regulilor de sănătate publică stabilite anterior: purtarea măștilor în spațiile închise, evitarea aglomerațiilor, păstrarea distanței fizice de minim un metru etc.   Astăzi, 13 ianuarie 2022, Comisia Extraordinară de Sănătate publică a mun. Chișinău a adoptat Hotărârea nr.50, ținând cont de prognozele creșterii cazurilor de contaminare cu Covid19 până la 1000 per zi, dintre care circa 200 de persoane ar necesita  internare în spitale.   În funcție de necesitate, măsurile de sănătate publică ar putea fi revizuite, se spune în Hotărâre.

Începând cu ziua de mâine, 16 februarie, se va reveni la măsurile de protecție diferențiate, în funcție de pragul de alertă din fiecare localitate, stabilit în baza ratei de incidență, fiind abrogată Hotărârea CNESP din 20 ianuarie prin care au fost stabilite măsuri valabile pe întreg teritoriul Republicii Moldova.   Această decizie a fost luată de Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică (CNESP), ținând cont de o scădere ușoară, în ultima săptămână, a numărul cazurilor de COVID-19 la nivel național.

În luna aprilie 2022, angajatei întreprinderii, care se află în concediu de îngrijire a copilului, i s-a acordat ajutor material cu ocazia sărbătorilor pascale, iar începând cu luna , aceasta a revenit la serviciu din concediu de îngrijire a copilului, în care s-a aflat începând cu anul 2021.

Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova a dispus că, prin derogare de la prevederile Legii nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, mărfurile supuse supravegherii sanitar-veterinare se vor plasa pe piață pe baza certificatelor sanitar-veterinare eliberate de Autoritatea sanitară veterinară din țările UE, fără a fi supuse certificării de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, ceea ce  va simplifica și va reduce termenul de plasare a produselor de prima necesitate pe rafturile magazinelor. Totodată, măsura va asigura substituirea produselor importate anterior din țările afectate în prezent de situația din Ucraina cu cele importate din țările UE, comunică Ministerul Economiei.   

La 1 ianuarie 2023 au fost puse în aplicare prevederile Legii nr. 270/2022 pentru modificarea unor acte normative, care vizează Legea nr. 1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier) și Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (16) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II din Codul fiscal, la calcularea impozitului pe venit, agenții economici au dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulțirea salariului mediu lunar pe țară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creșterea numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil. Salariul mediu lunar pe țară în anul precedent se stabilește în baza comunicatului Biroului National de Statistică. Creșterea numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de anul precedent acestuia se determină ca depășire a numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de numărul mediu al salariaților din anul precedent.

Normele privind raportarea către I.P. „Consiliul de supraveghere publică a auditului” a încălcărilor reglementărilor în domeniul auditului situațiilor financiare (în continuare – Norme) au fost aprobate de Comitetul de supraveghere a auditului1 prin Decizia nr.19 din 15 decembrie 2022 și, fiind publicate în MO, au intrat în vigoare la 24 ianuarie 2023.

Acest articol reprezintă o continuare a studiului despre instituția fiduciei, publicat în nr. 4 (95) al „monitorului fiscal FISC.md”, în care vom analiza drepturile și obligațiile fiduciarului și ale asistentului fiduciar, mijloacele juridice de apărare în caz de neexecutare și procedura de schimbare a fiduciarilor sau a asistenților fiduciari.

În anul curent Serviciul Fiscal de Stat operează cu cu opt categorii de riscuri, care au fost înregistrate în Registrul riscurilor de neconformare fiscală. Activitățile economice au fost evaluate prin prisma acestora și impactului neconformării asupra veniturilor bugetului public național administrate de SFS, fiind stabilite prioritățile de monitorizare pentru anul 2023.

Banca Națională a Moldovei a publicat datele preliminare, pentru trimestrul II al anului 2020, privind soldul contului curent al balanţei de plăţi a Republicii Moldova. Potrivit documentului, acesta a înregistrat un deficit de 19,23 mil. USD (comparativ cu 317,41 mil. USD în trimestrul II 2019). Raportat la PIB, contul curent a constituit -0,8 la sută (față de -11,4 la sută în trimestrul II 2019). Contul de capital a înregistrat un sold negativ de 7,57 mil. USD, iar contul financiar s-a soldat cu intrări nete de capital în valoare 54,41 mil. USD.   În prima jumătate a anului 2020, deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova s-a redus comparativ cu cel înregistrat în ianuarie-iunie 2019 atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB.

Acordarea scutirilor de TVA fără drept de deducere aferente importului de materii prime, materiale și ambalaje de către producătorii autohtoni de medicamente va avea loc în baza autorizației de import eliberate de către Agenția Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale, fără aplicarea unei liste suplimentare aprobate la nivel de hotărâre de Guvern. Potrivit proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, modificările propuse în Codul fiscal, Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal și Legea nr.1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică au drept scop eliminarea impedimentelor la importul mărfurilor enumerate supra, ceea ce va simplifica și va facilita importul acestora.  

Instituția publică ,,Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică" va asigura nimicirea (distrugerea) ireversibilă a documentelor și informațiilor stocate în format electronic pe platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud), inclusiv a copiilor de rezervă, în legătură cu lichidarea Registrului de evidență al operatorilor de date cu caracter personal. Nimicirea (distrugerea) se va realiza în prezența reprezentanților Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și a reprezentanților Instituției publice ,,Agenția de Guvernare Electronică" și se va confirma prin semnarea de către participanți a procesului-verbal de nimicire.