Rata șomajului în Germania a crescut în luna noiembrie la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani și jumătate, a anunțat joi Agenția federală pentru ocuparea forței de muncă, transmit Bloomberg și Reuters. Datele vin după ce acordul de coaliție încheiat miercuri de conservatorii cancelarului german Angela Merkel cu Partidul Social-Democrat (SPD) prevede introducerea salariului minim interprofesional de 8,50 euro pe oră. Confederația Industriei Germane (BDI) a avertizat că acest acord pune în pericol economia germană și ar putea duce la concedieri.

Veniturile din taxe ale Germaniei vor creşte, probabil, mai puternic decât estimează autorităţile atât în acest an, cât şi în perioada următoare, iar până în 2018 încasările suplimentare ar putea totaliza până la 100 de miliarde de euro, potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de Reuters.

Şoferii străini care vor conduce pe autostrăzile din Germania ar putea fi obligaţi să plătească o taxă de până la 100 de euro pe an, de care rezidenţii germani ar fi în practică scutiţi, potrivit unui proiect al Ministerului Transporturilor de la Berlin, obţinut de presă. Proiectul prevede ca şoferii să lipească pe parbrizul maşinii o vignetă, dovada că au achitat taxa, în caz contrar urmând să fie amendaţi, scrie Financial Times.

Surplusul comercial uriaş al Germaniei şi taxele „inacceptabil“ de mari din Franţa vor marca recomadările de politică economică pe care Comisia Europeană le va face mâine în condiţiile în care comisarii europeni consideră că aceste două economii, cele mai mari din zona euro, „deţin cheia revenirii la creştere şi a reducerii şomajului în Europa“, scrie EUobserver.

Elitele politice ale lumii, şefii celor mai puternice instituţii financiare, liderii celor mai mari companii şi economişti de prestigiu se vor reuni săptămâna aceasta, ca în fiecare an, în mica dar exclusivista staţiune montană elveţiană Davos, considerată leagănul spiritual al globalizării. După un an marcat de războaie monetare, protecţionism economic ascuns, scandaluri de spionaj între aliaţi şi de sângerosul conflict din Siria, tematica Forumului Economic Mondial de la Davos va fi „Remodelarea lumii: Consecinţe pentru societate, politică şi afaceri“.

Ministrul francez al Industriei a acuzat marţi Germania de practicarea unui 'dumping salarial' în sectorul cărnii, prin angajarea muncitorilor ieftini din Est, ceea ce provoacă probleme în sectorul cărnii din Franţa, transmite Reuters. Oficialii de la Paris au fost obligaţi să reacţioneze după ce firma de procesare a cărnii de porc Gad, din regiunea Bretania, a anunţat că va concedia sau transfera 900 de angajaţi. Anterior, compania de procesare a cărnii de pasăre Doux a concediat aproximativ o mie de angajaţi, tot în regiunea regiunea Bretania, iar principalul său competitor Tilly-Sabco a anunţat recent că a decis să-şi reducă producţia cu 40%.

În anul curent evoluția Bugetului Public Național (BPN) va fi sub un impact negativ puternic, determinat de mai mulți factori interni cât și externi, susțin experții IDIS Viitorul. Analista Angela Secrieru a menționat printre acești factori perspectiva stagnării economice prognozată de instituțiile financiare internaționale pentru Republica Moldova în contextul conflictului militar din Ucraina și unor restricții impuse de Federația Rusă în relațiile economico-comerciale moldo-ruse.

De curînd a fost completată Legea privind gospodăriile țărănești (de fermieri) nr.1353-XIV din 3 noiembrie 2000, prin introducerea în articolul 36 a unui alineat nou, alin. 5), care prevede ca organul fiscal din oficiu va radia din Registrul fiscal de stat gospodăriile ţărăneşti care au fost înregistrate până la intrarea în vigoare a legii susmenționate şi care nu au efectuat reînregistrarea în conformitate cu alin. (2), adică până la 01 ianuarie 2002 și nu au fost efectuate înscrierile de rigoare în Registrul gospodăriilor ţărăneşti (de fermier).

Interviu oferit ziarului Capital Market de Olesea Fortuna, preşedinte al Global Entrepreneurship Network Moldova (GEN – Reţeaua Globală a Antreprenoriatului).

Ministrul de Finanţe al Germaniei, Wolfgang Schaeuble, a recunoscut marţi, pentru prima dată, că Grecia va necesita de un al treilea pachet de ajutor financiar extern, iar o sursă din Ministerul de Finanţe de la Atena a declarat că noul pachet financiar ar putea fi mult mai mic decât precedentele.

Afacerile agricole cu bani puțini sunt puține la număr dacă ne gândim la cele care pot, cu adevărat, să aducă un profit și, în timp, chiar să asigure un venit constant pentru o familie care stă la țară.

Anul 2014 a fost marcat de mai multe evenimente importante pentru Republica Moldova, precum ratificarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi respectiv a Acordului de Liber Schimb, deschiderea tot mai mare a pieţei europene pentru produsele moldoveneşti.

Conferinţa globală CEED din Maroc a reunit recent zeci de antreprenori din diferite ţări, inclusiv Republica Moldova. Ţara noastră a fost reprezentată de antreprenoarele Angela Gladei, director Total Leasing and Finance şi Otilia Drăguţanu, director Berlizzo Group, precum şi managerul proiectului CEED Moldova, Nelea Motricala.

În 2013, amploarea iregularităților estimate de Curtea de Conturi (СС) a fost de 7.7 miliarde lei. În pofida acestei cifre, mai mult de 60% din recomandările CC, care au drept scop remedierea situației, nu se execută. Pînă în ziua de azi, nici Parlamentul, nici Guvernul nu au manifestat interes față de această situație, scrie in comunicatul de presa. Aceasta lipsă de interes și alte cauze cu un aspect negativ, au devenit premisele organizării unei mese rotunde publice, desfășurate la data de 24 septembrie de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, avînd denumirea „Despre cum se pierd banii publici: Monitorizarea îndeplinirii recomandărilor Curții de Conturi pe anul 2013”. Studiu a fost realizat în cadrul proiectului “Procesul bugetar în Republica Moldova: monitorizarea transparenței și promovarea controlului public”, finanțat de fundația Soros-Moldova.

În miezul crizei financiare globale, guvernele ţărilor dezvoltate şi experţii financiari internaţionali şi-au pus întrebarea cum să reglementeze activitatea băncilor, care avântându-se în speculaţii financiare cu instrumente derivate au şi provocat cea mai mare criză globală de după recesiunea din 1929. Anul trecut, pe vremea asta, G20 a renunţat la ideea de a introduce un impozit global pentru bănci, lăsând fiecare guvern să decidă ce fel de taxă să introducă. Marea Britanie, Franța, Germania şi Suedia au făcut-o deja, iar din 2012 şi Republica Moldova a anunţat introducerea unui fel de impozit pe activitatea bancară.

Mâine, premierii Republicii Moldova şi Poloniei vor semna acordul prin care Varşovia ne acordă un credit preferenţial de 100 de milioane de euro pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar Împrumutul este acordat în condiţii foarte avantajoase pentru ţara noastră şi confirmă bunele relaţii de cooperare cu Polonia, dar şi sprijinul masiv pe care îl acordă Varşovia Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, se arată într-o notă de argumentare a deciziei Guvernului de aprobare a semnării acordului de împrumut.

Ministrul economiei sociale din Franta, Benoit Hamon, acuza Germania ca ar cauta un avantaj incorect prin mentinerea platilor la un nivel scazut artificial. Intr-o interventie pentru BBC, acesta a cerut guvernului de la Berlin sa “joace corect” si sa mareasca salariile, pentru o competitie corecta.

Calificarea DipIFR a fost elaborată de ACCA pentru a oferi recunoaștere, pentru a îmbunătăți nivelul de cunoștințe și dezvolta dexterități de aplicare a IFRS. Începând cu anul 2007 peste 45 de profesioniști din Republica Moldova au obținut calificarea DipIFR Rus. Lista persoanelor certificate care au fost de acord cu publicarea numelui este prezentată mai jos.

Квалификация ДипИФР была разработана ACCA для признания, а также для повышения уровня знаний в области МСФО и навыков их применения на практике. Начиная с 2007 года квалификация ДипИФР Рус была присвоена более чем 45 специалистам из Молдовы. Список сертифицированных ДипИФР Рус, давших своё согласие на публикацию, представлен ниже.

Ангола, крупнейший производитель нефти в Африке после Нигерии, намерена ввести для нефтяных компаний налог на потребление, что повысит расходы на 10%. Об этом свидетельствуют правительственные документы страны.