Scumpirea la combustibil aplicată de la 1 aprilie de toate benzinăriile din ţară odată cu intrarea în vigoare a accizei de 7 cenţi pe litru a urcat România în topul ţărilor din UE cu cea mai scumpă benzină, deasupra Austriei, Ungariei sau Lituaniei, potrivit calculelor ZF.

Banca Centrală Europeană, gardia­nul zonei euro, va decide probabil luna viitoare să implementeze pentru prima dată dobânzi negative la facilităţile de depozit, ceea ce ar însemna că va taxa băncile comerciale care preferă să-şi păstreze banii în siguranţă la BCE în loc să-i investească, scrie Der Spiegel. Scopul acestei măsuri este de a stimula creditarea. Peter Praet, economistul-şef al BCE şi reprezentant al Germaniei în consiliul guvernator al instituţiei, va recomanda probabil în şedinţă de pe 5 iunie ca banca să reducă principala dobândă de refinanţare de la actualul nivel de 0,25% la minimul record de 0,15%.

În continuarea rubricii cu tematica „Impozitarea nerezidenților”, în această ediție a revistei vom reflecta tratamentul fiscal privind impozitul pe venit, inclusiv deductibilitatea/nedeductibilitatea cheltuielilor în scopuri fiscale pentru întreprinderea rezidentă din Republica Moldova căreia i se furnizează servicii de către persoanele fizice nerezidente detaşate, care obțin venituri din activitatea de muncă desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova în baza contractului de executare a lucrărilor şi/sau prestare a serviciilor încheiat între întreprinderea nerezidentă şi întreprinderea rezidentă din RM.

Elveţienii vor vota în cadrul unui referendum privind crearea celui mai mare salariu minim din lume, în valoare de 22 de franci elveţieni (18,11 euro) pe oră sau 4.000 de franci elveţieni (3.293 de euro) pe lună, situaţie care ar putea conduce la concediri din partea angajatorilor care nu îşi permit un nivel al salariilor atât de ridicat, scrie Bloomberg. Angajatorii susţin că aproape 90% din angajaţii din Elveţia câştigă deja mai mult, iar stabilirea unui prag al salariului minim va duce la creşterea salariilor în întreaga economie.

Guvernul german a depus o plângere împotriva Comisiei Europene, ca reacţie la decizia executivului comunitar de a demarat o investigaţie pentru a examina dacă scutirea marilor consumatori de energie de la plata suprataxei pentru energiile regenerabile este compatibilă cu legislaţia europeană, a anunţat Ministerul german al Economiei. Prin această plângere, depusă la un tribunal din Luxemburg, Berlinul vrea să asigure 'respectarea poziţiei sale juridice', a precizat Ministerul german al Economiei, adăugând însă că negocierile dintre Berlin şi Bruxelles în acest dosar spinos vor continua.

Elveţienii, deja printre cei mai bogaţi oameni din lume, au respins ieri prin referendum propunerea de a introduce cel mai mare salariu minim pe economie la nivel mondial, de 4.000 de franci elveţieni (3.200 de euro), prima astfel de plasă de siguranţă socială din istoria ţării, dând câştig de cauză proprietarilor de afaceri care susţin că o astfel de măsură i-ar scoate din business, ar mări şomajul, ar face mai dificil pentru tineri să-şi găsească un loc de muncă şi ar majora preţurile.

Cea mai mică rată a şomajului în rândul ţărilor din Uniunea Europeană s-a înregistrat la sfârşitul anului 2013 în Austria, unde numai 4,8% din cetăţeni nu aveau un loc de muncă, conform celor mai recente date Eurostat. În Austria sunt vacante în momentul de faţă 35.620 de JOBURI pentru cetăţenii din alte state UE, inclusiv români, potrivit portalului Eures, al Comisiei Europene.

Chiar după creşterea în două trepte a salariului minim la 850 şi respectiv 900 de lei, România va rămâne pe penultimul loc în UE, depăşind doar Bulgaria faţă de începutul anului trecut. Salariul minim al românilor a ajuns la circa 190 de euro la începutul acestui an şi va creşte cu încă 5 procente de la mijlocul anului 2014.

Bulgaria a interzis, printr-o lege adoptată vineri de Parlament, participarea firmelor offshore la 28 de activităţi economice de importanţă majoră, cum ar fi obţinerea de concesiuni şi de avize de explorare a mineralelor, pentru creşterea transparenţei şi combaterea evaziunii fiscale. Aceste companii nu vor putea participa nici la licitaţiile de achiziţii publice şi privatizări, inclusiv a proprietăţilor municipale, relatează Novinite.

Acest eveniment s-a focusat asupra noilor tendinţe şi noilor tactici ale infractorilor, care abuzează de obligaţiile de conformare a T.V.A. în tranzacţiile transfrontaliere şi care sînt îndreptate împotriva măsurilor întreprinse de administraţiile fiscale şi vamale, în vederea anticipării şi combaterii evoluţii-lor de fraudă în domeniul T.V.A… Printre obiectivele atelierului de lucru se enumeră schimbul de bune practici şi experienţe privind: strategiile antifraudă şi măsurile operaţionale, atît la nivelul UE (inclusiv Eurofisc), cît şi cel intraeuropean, pentru a identifica şi combate schemele de fraudă în domeniul T.V.A.; abordarea schemelor de fraudă în domeniul T.V.A. transfrontalier (studii de caz) între statele non-UE şi între statele non-UE şi statele membre ale UE; rolul administraţiei vamale în combaterea fraudei în domeniul T.V.A. (modul în care cooperarea este organizată între autorităţile fiscale şi vamale, blocajele existente şi eliminarea acestora); creşterea şi îmbunătăţirea schimbului de experienţă şi asistenţei reciproce între administraţiile fiscale şi vamale.

Letonia indeplineste toate criteriile pentru adoptarea monedei unice, a decis Comisia Europeana. Astfel, de la inceputul anului viitor, micul stat va deveni cel de-al 18-lea membru al zonei euro, potrivit BBC.Liderii UE spera ca decizia va demonstra ca zona euro poate creste in pofida crizei din ultimii trei ani. Letonia vrea relatii mai stranse cu Europa de Vest si indepartarea de Rusia.

Deseori se vorbeşte despre necesitatea majorării salariilor din Moldova. Totuşi, până în prezent niciunul din guverne nu a reuşit să aducă salariul minim pe economie cel puţin la nivelul minimului de existenţă. Şi această stare de fapt nu poate fi depăşită atâta timp cât autorităţile nu vor schimba abordările dinspre menţinerea cu orice preţ a locurilor de muncă spre eficientizarea activităţii.

Uniunea Europeană a trimis în mod secret miliarde de euro băncilor din Grecia, în vara anului 2011, când sistemul financiar elen era la un pas de faliment. Intervenţia ascunsă a Uniunii avea scopul de a asigura lichidităţile necesare grupurilor bancare din ţară, într-o perioadă în care depondenţii se grăbeau să îşi scoată banii din conturi.

Directiva 2006/112/CE a Consiliului privind sistemul comun al taxei pe valoare adăugată stabilește că acesta trebuie să ducă la o neutralitate concurențială. Directiva stabilește o cotă standard minimă de 15%, iar cotele reduse se fixează ca procent din baza de impozitare, care nu poate fi mai mic de 5%.

La eveniment s-au reunit 27 de participanți din 19 administrații fiscale membre ale IOTA pentru a discuta problemele actuale legislative, organizaționale și operaționale în cadrul cooperării internaționale și interinstituționale, care împiedică administrațiile fiscale și alte autorități publice responsabile de aplicarea legii de a combate frauda și evaziunea fiscală în Europa, într-un mod eficace și eficient. Scopul atelierului de lucru a fost de a spori cunoștințele membrilor săi în mecanismele pentru consolidarea cooperării internaționale și inter-instituționale între administrațiile fiscale și alte autorități publice responsabile de aplicarea legii (administrația vamală, inspecția financiară, poliția, procuratura, etc.), în investigarea cauzelor de fraudă și evaziune fiscală la nivel înalt. Pe parcursul ședințelor delegațiile au explorat modalitățile de organizare, gestionare și îmbunătățire a colaborării nu numai între diferite țări, dar chiar mai mult între diferite instituții, agenții, organizații și administrații fiscale membre ale IOTA.

Determinarea impozitului pe venit din creşterea de capital este o provocare atît pentru persoana fizică şi juridică, cît şi pentru administraţia fiscală. Baza normativă, ce ţine de aplicarea impozitului pe venit la creşterea de capital, este prevăzută în Capitolul 5 „Creşterea şi pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal.

Începînd cu 13.01.2012, prin legea nr. 267 din 23.12.2011, a fost modificată noţiunea de „Royalty (redevenţă)”, la aplicarea impozitului pe venit. Această modificare a fost făcută cu scopul de a evita dublarea normelor existente în Codul fiscal, şi anume a art. 12 pct. 1) şi art. 71 lit. j). Totodată, această noţiune se completează în contextul celei definite în Convenţiile (Acordurile) pentru evitarea dublei impuneri încheiate de Republica Moldova cu alte State, cu toate că scopul iniţial al acestei modificări a fost definirea noţiunii de royalty (redevenţă) în conformitate cu cea din Modelul Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) (versiunea 2010). În tabelul de mai jos se prezintă reglementările care au fost/sînt în vigoare pînă la/după data de 13.01.2012.

Dna Assunção Rocha deține un grad în domeniul controlului şi activează în calitate de inspector fiscal în cadrul departamentului regional din Porto. Deja de 7 ani şi pînă în prezent dumneaei este membru al unui grup specializat, care se ocupă de verificarea sectorului auto. Totodată, dna Assunção Rocha a efectuat cîteva controale privind impozitarea sectorului auto, inclusiv regimul T.V.A. aplicabil bunurilor de mîna a doua.

În miezul crizei financiare globale, guvernele ţărilor dezvoltate şi experţii financiari internaţionali şi-au pus întrebarea cum să reglementeze activitatea băncilor, care avântându-se în speculaţii financiare cu instrumente derivate au şi provocat cea mai mare criză globală de după recesiunea din 1929. Anul trecut, pe vremea asta, G20 a renunţat la ideea de a introduce un impozit global pentru bănci, lăsând fiecare guvern să decidă ce fel de taxă să introducă. Marea Britanie, Franța, Germania şi Suedia au făcut-o deja, iar din 2012 şi Republica Moldova a anunţat introducerea unui fel de impozit pe activitatea bancară.

În timp ce la noi în ţară se discută încă despre oportunitatea metodelor indirecte de estimare a veniturilor, despre secret bancar, notarial, despre atribuţiile organului fiscal, etc., diferite administraţii fiscale, din ce în ce mai mult, intensifică lupta cu non-conformarea fiscală din partea contribuabililor, care deţin activele ascunse în străinătate, în general, şi în zonele off-shore, în particular.