Câştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui angajat din mun. Chișinău în trimestrul II a fost de 10719,4 lei, fiind în creştere cu 15,3% faţă de aceeași perioadă a anului 2020,  comunică Biroul Național de Statistică. Indicatorul a fost cu 18,5% mai mare decât media pe ţară (9044,5 lei).   Potrivit informației publicate, în sectorul bugetar un angajat din capitală a avut un salariu mediu lunar de 9821,8 lei, cu 9,2% mai mult faţă de trimestrul II din anul precedent, iar în sectorul real –10891,2 lei şi s-a majorat cu 16,3% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Astăzi, 16 septembrie 2021, are loc prima zi a conferinței fiscale e-TAXCON'21. Evenimentul este organizat de Camera Americană de Comerț din Moldova (AmCham), în parteneriat cu Camera Consultanților Fiscali din România. P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md” este partenerul informațional al evenimentului. Astfel, în prima zi a conferinței, cei circa 500 de participanți au oportunitatea de a participa la sesiuni în cadrul cărora vor fi discutate aspecte ce vizează politicile fiscale și efectul macroeconomic al acestora, efectele fiscale ale unei societăți digitale fără numerar, dar și munca de la distanță și provocările fiscale asociate acestui fenomen.

În cadrul evenimentului „Business Bridges Spain-Moldova” au fost prezentate oportunitățile investiționale ale țării noastre din domeniul tehnologiilor informaționale și telecomunicațiilor, construcțiilor, din sectorul energetic, industriei ușoare, infrastructurii drumurilor, turismului etc. La eveniment au participat reprezentanții Ministerul Economiei și Infrastructurii, Agenției de Investiții, Ambasadei RM în Regatul Spaniei, Confederației salariaților spanioli și Camerei de Comerț din Spania.   Potrivit Iulianei Drăgălin, Secretar de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, relațiile bilaterale dintre Moldova și Spania au înregistrat o tendință pozitivă în ultima perioadă. Astfel, volumul comerțului exterior, în perioada ianuarie-aprilie 2020, a înregistrat suma de $45,435 mil., în creștere cu peste 12% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019. 

Serviciul Fiscal de Stat anunță despre aprobarea Programului de dezvoltare strategică al instituției pentru anii 2021-2023. Programul a fost elaborat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 176/2011 cu privire la aprobarea Metodologiei de elaborare a programelor de dezvoltare strategică ale autorităţilor administraţiei publice centrale, a fost supus consultărilor publice, conform HG nr.967/2016 cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional precum și consultat cu experții de asistență externă din cadrul Trezoreriei SUA și a Agenției Fiscale Suedeze, obiecțiile și comentariile furnizate fiind luate în considerare la elaborarea proiectului final al programului.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a lansat la sfârșitul anului trecut o nouă versiune electronică a Registrului Membrilor CCI a RM. Acest instrument online permite companiilor interesate să găsească potențiali parteneri pentru cooperare și investiții profitabile în Republica Moldova. Criza fără precedent survenită din cauza conflictului militar din țara vecină Ucraina, a dus la apariția unor provocări serioase pentru toți antreprenorii și la necesitatea de a căuta noi parteneri pentru susținerea și dezvoltarea afacerilor. Sergiu Harea, Președintele CCI a Republicii Moldova, ne explică în acest interviu cum poate ajuta, în aceste condiții, Registrul Membrilor CCI a RM.

În articolul publicat anterior ”Blocarea fondurilor și a resurselor economice de Serviciul Fiscal de Stat în scopul punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaționale aplicate de Republica Moldova” au fost elucidate atribuțiile autorității fiscale în punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaționale aplicate de RM.

Investițiile străine directe pe piața primară de capital au lipsit totalmente în anul pandemic, se spune în Raportul anual al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) pentru 2020. Totodată, conform datelor oficiale, evaluarea statisticilor din perspectiva atractivității pieței primare de capital pentru investitorii străini denotă că, în anii 2018-2019, s-au consemnat valori infime cuprinse între 17,3-20,4 mil. lei de capital străin plasat prin emisiuni de acțiuni.   Valoarea investițiilor indirecte de capital din anul trecut realizate de investitorii străini în cadrul tranzacțiilor pe piața secundară (tranzacții de cumpărare, înscrieri în urma aporturilor în capitalul social),  per ansamblu, a înregistrat o diminuare semnificativă, fiind de 3 ori mai mica în raport cu anul 2019,

Republica Moldova prin art. 201 din Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și RM, pe de altă parte, și-a asumat angajamentul armonizării legislației vamale la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii.

Legea 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova va fi completată  cu noi categorii de străini exceptați de la procedura invitației. Un proiect în acest sens a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.   Astfel, excepții de la procedura de invitație ar putea fi aplicate și străinilor titulari ai unui permis de şedere sau ai unei vize valabile (cu excepţia vizei de tranzit), eliberate de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americii, Canada, precum și străinilor care dețin funcția de Consul Onorific în Republica Moldova.

În trimestrul I din anul curent, structurile de primire turistică colective cu funcțiuni de cazare din țară au fost frecventate de 22,1 mii de turiști sau cu 43,0% mai puțin față de ianuarie-martie 2020, anunță Biroul Național de Statistică.   Pentru comparație, în aceiași perioadă din anul 2019 au fost cazați 55,3 mii turiști, în anul 2018 – 49,7 mii, iar în lunile ianuarie-martie 2017 structurile de primire turistică au găzduit în total 44,8 mii persoane.  

Pentru anul 2021 fondul de remunerare a muncii în sectorul real se estimează în valoare de 49,3 mld. lei, în creștere cu 10,2% faţă de anul 2020 în termeni reali. Totodată, conform datelor din Nota cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024 elaborată de Ministerului Economiei și Infrastructurii, va fi asigurată menținerea plăților salariale în sectorul bugetar, conform angajamentelor Guvernului, inclusiv și majorările din 1 ianuarie 2021 și din 1 aprilie anul curent a salariilor în domeniul ocrotirii sănătății.   Astfel, în sectorul bugetar fondul de remunerare a muncii se prognozează în mărime de 14,2 mld. lei, în creștere cu 3,7% în termeni reali.

Guvernul a aprobat ratificarea Amendamentului nr.2 la Acordul de finanțare dintre Republica Moldova şi Asociația Internațională pentru Dezvoltare și Amendamentului nr.2 la Acordul de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de modernizare a administrării fiscale (TAMP).   Amendamentele respective au drept scop extinderea obiectivelor inițiale a proiectului axate pe îmbunătățirea colectării veniturilor, serviciilor prestate contribuabililor și conformării fiscale, prin sprijinirea Guvernului Republicii Moldova în implementarea măsurilor de suport pentru mediul de afaceri,  inclusiv în vederea menținerii nivelului de ocupare a forței de muncă în contextul pandemiei COVID-19.

Metodologia de calculare, aprobare și aplicare a tarifelor și prețurilor reglementate la gazele naturale, aprobată prin Hotărârea ANRE nr. 678/2014, a expirat, fiind prelungit termenul de aplicare a acesteia până la aprobarea unei noi metodologii. În acest context, Agenția a elaborat proiectul noii metodologii ce reglementează modul de calcul, aprobare și aplicare a prețurilor reglementate pentru furnizorii de serviciu public. Analiza impactului de reglementare a proiectului a fost inclusă pe agenda Grupului de lucru  al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător.   Documentul prevede reglementarea următoarelor prețuri: prețul gazelor naturale furnizate la punctele de intrare în rețelele de transport al gazelor naturale; prețul gazelor naturale furnizate la punctele de ieșire din rețelele de transport al gazelor naturale;

Banca Națională a Moldovei comunică că, la 29 ianuarie 2021, activele oficiale de rezervă au constituit $3763,78 mil., în descreștere cu $19,76 mil. în comparație cu 31 decembrie 2020, când acestea au însumat $3783,54 mil. Diminuarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de: plățile aferente serviciului datoriei publice externe a RM: $13,27 mil.; deprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA: $13,07 mil.; plățile Ministerului Finanțelor al RM: $6,49 mil.; plățile nete din contul Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă: $0,13 mil.

Banca Națională a Moldovei comunică că, în trimestrul III al anului 2020, volumul total al transferurilor bancare de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova a constituit $423,74 mil., dintre care 84,2% au fost efectuate prin sisteme de remitere de bani (doar în USD, EUR și RUB), în principal, fără deschiderea conturilor bancare, iar 15,8% – prin sistemul SWIFT prezentate în valoare brută.   Valoarea recalculată în USD a transferurilor din trimestrul III s-a majorat cu 34,7 la sută comparativ cu trimestrul III al anului 2019 ($314,51 mil.). Fluctuațiile cursului de schimb al valutelor originale față de dolarul SUA au contribuit cu 6,1 puncte procentuale la majorarea transferurilor din trimestrul III al anului curent.

Guvernanța corporativă reprezintă un sistem de reguli, practici și procese prin care se conduce, se administrează și se controlează o entitate (întreprindere). Acest concept implică echilibrarea intereselor diverse ale părților implicate în funcționarea unei entități, precum acționarii

Majoritatea economiştilor se aşteaptă ca economia americană să intre în recesiune în următorii doi ani, chiar dacă sunt de părere că data la care acest lucru se va întâmpla va fi amânată de acţiunile adoptate de Rezerva Federală (Fed), arată rezultatele unui sondaj de opinie. Din cei 226 de economişti intervievaţi de National Association for Business Economics (NABE), o asociaţie americană specializată în economie, 38% prognozează o intrare în recesiune a primei economii mondiale în 2020, 34% în anul 2021 şi 14% mai târziu. În schimb, doar 2% dintre economişti prognozează o recesiune în acest an, faţă de 10% la precedentul sondaj realizat în luna februarie.

În anul precedent au fost exportate mărfuri în sumă de $2485,2 mil., cu 10,6% mai puțin decât în anul 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Din totalul exporturilor cele de mărfuri autohtone au constituit $1905,2 mil., ceea ce reprezintă 76,7%, acestea fiind în scădere cu 4,6% față de anul 2019. Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) s-au cifrat la $580,0 mil. (23,3%) și sunt în descreștere cu 25,8% comparativ cu anul 2019.

În luna august 2020, prin intermediul băncilor licențiate din Republica Moldova în favoarea persoanelor fizice au fost transferate din străinătate mijloace bănești în valoare netă de $126,45 mil., în creștere cu 27,2% comparativ cu luna august 2019, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.   Conform provenienței geografice, cele mai multe transferuri în favoarea persoanelor fizice provin din UE,  ponderea acestora fiind 47,0 %, din alte zone – 37,9% și cele din CSI – 15,1%.

Un cetățean străin (ex. SUA), s-a aflat în Republica Moldova pe tot parcursul anului 2020, obținând permisul de ședere provizorie în calitate de voluntar al unei asociații obștești. Cetățeanul străin nu obține venit din surse care se află în Republica Moldova. În același timp, acesta prestează servicii de programare (în continuare - IT) pentru o companie din străinătate. Mijloacele bănești sunt virate de către compania din străinătate la contul bancar al cetățeanului străin din țara sa de reședință. Întrebările care apar în rândul practicienilor sunt: