Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de lege care, în condițiile aprobării de către Parlament în redacția propusă spre examinare în cadrul ședinței secretarilor generali de stat, va stabili un șir de măsuri de sprijin cu caracter temporar,

Acest articol reprezintă o continuare a studiului despre instituția fiduciei, publicat în nr. 4 (95) al „monitorului fiscal FISC.md”, în care vom analiza drepturile și obligațiile fiduciarului și ale asistentului fiduciar, mijloacele juridice de apărare în caz de neexecutare și procedura de schimbare a fiduciarilor sau a asistenților fiduciari.

Potrivit art. 15 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), în cazul insolvabilității debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influența în alt mod acțiunile debitorului (insolvabilitate intenționată), aceștia poartă răspundere subsidiară solidară față de creditori în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea creanțelor creditorilor. Conform art. 247 din Legea nr. 149/2012, în sensul prezentei legi, membri ai organelor de conducere ai debitorului pot fi:

Din 10 ianuarie anul curent, odată cu publicarea în Monitorul Oficial și intrării în vigoare a Legii nr. 321 din 26 decembrie 2024 cu privire la modificarea Legii nr. 240/2024 cu privire la unele măsuri de sprijin pentru fermieri în legătură cu seceta din anul 2024, categoria beneficiarilor legii menționate a fost extinsă. Astfel, în temeiul Legii nr. 321/2024, prevederile Legii nr. 240/2024 se aplică debitorului care

În Monitorul Oficial1 a fost publicată Legea nr. 59 din 17 martie 2022 privind modificarea unor acte normative, care vine cu amendamente și la Legea insolvabilității nr. 149/2012 și are drept scop înlăturarea lacunelor legislative și a neconcordanțelor normative dintre Legea insolvabilității și Codul de procedură civilă (CPC). Acestea țin de modalitatea contestării hotărârilor instanței de insolvabilitate, precum și instituirea apelului drept unica cale de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârilor instanței de insolvabilitate.   Astfel, conform modificărilor operate, cererile de declarare a insolvabilității urmează a fi depuse la judecătoria competentă, în baza prevederilor CPC.

În conformitate cu prevederile alin. (13) art. 24 din Codul fiscal (CF), în redacția anului 2022, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor, dar fără a depăşi limitele stabilite de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pentru produsele din tutun de la poziţiile tarifare

Pe durata stării de urgenţă, termenele de prescripţie şi termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgenţă instituite potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 49 din 31 martie 2021. Prevederea este inclusă în Dispoziția nr. 3 din 15.04.2021 a Comisiei pentru  Excepţionale a Republicii Moldova. 

Datele despre întârzierile în executarea obligațiilor de plată care decurg din contractele comerciale încheiate între profesioniști și între profesioniști și autoritățile publice vor fi expuse prin Platforma de interoperabilitate (MConnect). Aceasta va prevedea lege privind combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată în temeiul contractelor încheiate între profesioniști, între profesioniști și autoritățile publice.

În conformitate cu prevederile art. 31 alin. (1) din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135/2007, societatea este obligată să formeze un capital de rezervă de cel puţin 10% din cuantumul capitalului social. Capitalul de rezervă al societăţii poate fi folosit doar la acoperirea pierderilor sau la majorarea capitalului ei social. (art. 31 alin. (2) din Legea nr. 135/2007)

Republica Moldova prin art. 201 din Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și RM, pe de altă parte, și-a asumat angajamentul armonizării legislației vamale la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii.

Poprirea reprezintă o măsură de conservare dispusă de administratorul insolvabilității/lichidator, constând în indisponibilizarea sumelor de bani ori a creanțelor cu termen sau sub condiție, a titlurilor de valoare ori a altor bunuri mobile incorporabile sau

Instanţa de insolvabilitate, la cererea administratorului insolvabilităţii/ lichidatorului, a comitetului creditorilor sau a oricărui creditor care are interes legitim poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere şi/sau de supraveghere, precum şi de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea, prevede art.248 din Legea insolvabilităţii nr.149/2012, stabilind și acțiunile ce au cauzat insolvabilitatea1.   Aplicarea prevederilor menționate supra nu exclude aplicarea faţă de debitor a unor sancţiuni contravenţionale sau pedepse penale pentru fapte ce constituie contravenţii sau infracţiuni.

Este în drept Serviciul Fiscal de Stat să aplice măsuri de executare silită prin înaintarea ordinelor incaso față de obligațiile curente ale contribuabililor aflați în procedură de insolvabilitate?   La înaintarea ordinelor incaso la conturile contribuabililor aflați în procedură de insolvabilitate prin restructurare pentru perceperea obligațiilor fiscale restante curente, care au fost generate de entități ulterior inițierii procedurilor de restructurare, apar situații în care unele bănci resping executarea ordinelor de incaso, invocând motivul aflării contribuabilului în procedura de insolvabilitate.

Prin Legea nr. 133/2018 privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, au fost operate mai multe modificări la Codul civil (CC), care au intrat în vigoare la 1 martie 2019, în mare parte. Modificările operate nu au ocolit nici prevederile privind preluarea datoriei.   Conform noilor modificări Secțiunea din CC „Preluarea datoriei” este expusă în redacție nouă și oferă o reglementare mai detaliată și comprehensivă a instituției preluării datoriei. Una din cele mai importante modificări vizează specificarea expresă a tipurilor preluării datoriei.  

Serviciul Fiscal de Stat informează despre disponibilitatea cesionării creanțelor fiscale față de debitorii aflați în procedură de insolvabilitate.

Potrivit art.58 alin.(1) din Codul fiscal, se consideră reorganizare a agentului economic fuziunea (contopirea şi absorbţia), dezmembrarea (divizarea şi separarea) sau transformarea agentului economic. Totodată, în cazul lichidării sau reorganizării

În temeiul Legii nr.187 din 10 iulie 2025 pentru modificarea unor acte normative Codul de executare este completat cu art.160/1 în vederea reglementării excluderii procedurii judiciare de întoarcerea executării prin intermediul instanței de judecată, în cazul amenzilor contravenționale/penale.

Potrivit prevederilor art. 93 pct. 3) din Codul fiscal, transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea mărfurilor gajate din numele debitorului gajist constituie livrare de mărfuri. Prin urmare, în conformitate cu prevederile art. 117 alin. (1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză.

Serviciul Fiscal de Stat informează despre disponibilitatea cesionării creanțelor fiscale față de debitorii aflați în procedură de insolvabilitate.

În Monitorul Oficial din 22 decembrie a fost publicat Ordinul nr. 509-O din 12 decembrie 2023 cu privire la aprobarea formularelor de executare silită a datoriei vamale, majorărilor de întârziere (penalităților), amenzilor și a contravalorii mărfurilor. Prin acest ordin au fost aprobate: