Republica Moldova se situează pe al şaselea loc între ţările din Comunitatea Statelor Independente (CSI) după mărimea salariului mediu, relatează NOI.md. Aceste date sînt furnizate de către Comitetul Interstatal de Statistică al CSI. Potrivit datelor oferite de către instituţia de statistică, cel mai mare salariu mediu este înregistrat în Rusia – 896 dolari SUA.

Eforturile Băncii Centrale Europene de a ieftini finanţarea pentru companii, deprecierea euro şi preţurile scăzute nu au reuşit să impulsioneze suficient de puternic activitatea din afaceri din zona euro, iar o serie de indicatori macroeconomici sugerează că economia uniunii monetare s-ar putea contracta anul viitor.

Unele benzinării au majorat astăzi preţul la carburanţi. Benzina s-a scumpit în medie cu 30 de bani pentru un litru, iar motorina cu 20 de bani. Reprezentanţii companiei Lukoil invocă drept motiv deprecierea leului faţă de dolarul american, înregistrată în această săptămână, care a ajuns la 14,37 lei. Totodată, aceştia afirmă că preţurile la rafinării nu s-au micşorat odată cu reducerea preţului la petrol.

Încetinirea economiei chi­neze, a doua ca mărime din lume, scăderea preţurilor anumitor materii prime, printre care fierul şi petrolul, supraevaluarea pieţei americane de capital şi scăderea brutală a acţiunilor companiilor de tehnologie sunt câteva din cele zece semne despre care publicaţia britanică The Telegraph scrie că anunţă un dezastru financiar global. Frânarea economiei chineze sporeşte riscurile pentru investitorii din întreaga lume, întrucât China contribuie cu un sfert la creşterea economiei mondiale şi este cel mai mare cumpărător de materii prime din lume, cu care îşi alimentează bula masivă din sectorul construc­ţiilor.

Banca Naţională a Moldovei (BNM) va oferi bani băncilor prin intermediul reducerii rezervelor obligatorii, dar doar în cazul în care va exista o necesitate reală. Solicitat de corespondentul agenţiei „INFOTAG”, guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a spus că la moment BNM nu vede o astfel de necesitate, deoarece băncile înregistrează „lichidităţi destul de confortabile”.

În pofida creşterii economice înregistrate în Republica Moldova, în ţară se reduc cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei, relatează NOI.md. Constatarea a fost făcută de experţii de la Centrul Analitic Independent Expert-Grup, Adrian Lupuşor şi Alexandru Fala, în numărul din septembrie a ediţiei Realitatea Economică. Experţii de la Expert-Grup accentuează faptul că situaţia economică din Republica Moldova rămîne instabilă, iar presiunea asupra creşterii economice în următoarele luni este inevitabilă.

Finlanda s-ar putea confrunta cu o criză economică din cauza sancţiunilor Uniunii Europene contra Rusiei, iar Helsinki va cere compensaţii financiare Uniunii dacă este afectată dispro­porţionat de aceste măsuri, a declarat premierul Alexander Stubb, citat de EurActiv. Săptămâna trecută a impus sancţiuni dure contra sectorului bancar, al petrolului şi apărării din Rusia din cauza poziţiei belicoase a Moscovei faţă de criza din Ucraina.

Prăbușirea cu peste 20 la sută a rublei rusești la data de 16 decembrie nu reprezintă criza în sine, ci manifestarea dramatică a unei crize care s-a copt în Federația Rusă în ultimii doi ani. Indicatori ai crizei se manifestau și în vremurile când prețul petrolului era peste 100 USD. Aventurile geopolitice ale Rusiei în Ucraina și sancțiunile economice, comerciale și financiare de răspuns ale Occidentului au sporit presiunile asupra economiei rusești și au accelerat manifestarea explozivă a crizei prin prăbușirea valutei naționale, dar acestea nu sunt cauzele în sine ale crizei.

Comisia parlamentară pentru economie, buget şi finanţe îl va audia, în cadrul următoarei şedinţe, pe guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţanu, referitor la situaţia de pe piaţa valutară şi în privinţa devalorizării valutei naţionale.

Cel mai mare fond suveran din lume, a anunțat că în trimestrul al doilea al acestui an investițiile sale au generat un randament de 3,3%, comparativ cu randamentul de 1,7% din primul trimestru, transmite Bloomberg.

Ministrul finantelor Antol Arapu explică ce se întâmplă atunci când leul moldovenesc se depreciază, care sunt evoluţiile pe fondul cărora moneda europeană şi dolarul au crescut şi continuă să crească, dar şi despre efectele deprecierii leului asupra economiei ţării. Europa Liberă: Ce păreri aveți despre fluctuația leu-dolar, leu-euro?

După şase ani de la marea recesiune mondială, reuniunea istorică de săptămâna trecută a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale a acordat o atenţie deosebită problemelor care continuă să slăbească zona euro, ale cărei perspective sunt descrise în termeni deloc încurajatori precum „stagnare prelungită“ şi risc de recesiune. Remediile propuse la summit sunt presiuni mai mari pentru ca Germania să-şi cheltuiască surplusul bugetar pe eforturi de stimulare a economiei, investiţii în infrastructură şi, din partea şefului Eurogroup, un pact de creştere economică.

Japonia, singura mare economie în care salariile au scăzut în continuu în ultimii 15 ani, a reuşit să scape de ameninţarea deflaţiei, însă riscă acum să se afunde într-o nouă criză dacă angajatorii nu vor majora salariile pe măsura creşterii preţurilor, scrie Business Week. Principalele obiective ale prim- ministrului Shinzo Abe sunt, pe de o parte, readucerea inflaţiei pe un trend crescător şi motivarea oamenilor să înceapă să consume, iar pe de altă parte, să convingă marile companii să majoreze salariile.

Uniunea Europeană intenţionează să facă recomandări «minime» privind folosirea fracturării hidraulice pentru forajele de petrol şi gaze la zăcămintele de şist, tehnologie controversată care a adus Statele Unite aproape de independenţa energetică, potrivit unui proiect obţinut de Bloomberg.

Programul de stimulare s-a dovedit inutil şi un singur lucru poate salva economia americană — un dolar slab, dar acest lucru ar afecta zona euro, susţin specialiştii în piaţa valutară ai casei de brokeraj Admiral Markets.

De mai multe ori am menţionat că unele din probleme, legate de înţelegere a legislaţiei fiscale, au la bază, în primul rînd, necunoaşterea bună a standardelor performante de contabilitate, lipsa experienţei în implementarea acestor standarde. De cîţiva ani s-a declarat trecerea obligatorie sau facultativă la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF), dar eforturi consistente pentru a le cunoaşte nu depunem (autorităţi de stat, entităţi, contabili, auditori, etc). Puţină lume cunoaşte aceste standarde, luînd în consideraţie faptul că pentru o cadegorie de întreprinderi acestea sunt obligatorii pentru folosinţă. Inclusiv şi din acest motiv, nu avem răspunsuri la multe întrebări şi, ca rezultat, în unele cazuri păşim pe o pistă greşită.

La situaţia din 30 iunie 2012 de către Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri la bugetul public naţional în sumă de 8 979,7 mil. lei. Corespunzător componentelor bugetului public naţional sumele încasate în valoare absolută şi valoare procentuală faţă de nivelul planificat se prezintă după cum urmează: