O simplă analiză a procedurilor de achiziții publice, în special a celor de lucrări, scoate în evidență faptul că numărul de operatori economici care au decis să depună o ofertă scade cu cât complexitatea lucrărilor, inclusiv valoarea estimată a acestora este mai mare.

În Monitorul Oficial din 20 iunie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 76 din 16 iunie 2020 cu privire la aprobarea Regulamentului privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA și înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară.  În circumstanțele excepționale create de pandemia COVID-19, contribuabilii, indiferent de mărime, se confruntă cu o lipsă severă de lichiditate și, în acest caz, au dificultăți în îndeplinirea obligațiilor de plată. Pentru reducerea impactului negativ asupra fluxurilor de numerar, lista măsurilor instituite de către autorități în vederea sprijinirii activității de întreprinzător a fost suplinită cu un nou mecanism de susţinere – Programul de rambursare a TVA.  

Întreprinderea Mixtă ,,N” SRL (în continuare ,,N” SRL) a depus cerere de chemare în judecată înpotriva Agenția Servicii Publice (ASP) și SRL ,,N.T.” (România) cu privire la contestarea actului administrativ, excluderea din componența asociaților și stabilirea unor fapte. În motivarea cererii de chemare în judecată, ,,N” SRL a indicat că, a fost înscrisă în Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, asociații persoanei juridice fiind două persoane fizice (P., cu cota de 47,51% și R., cu cota de 47,50%) și SRL „N.T.” (România) cu cota de 4,99%.

În ultima perioadă cashback-ul devine un instrument utilizat tot mai frecvent, însă uneori utilizatorii nu iau în calcul toate aspecte ce țin de această alternativă a reducerilor directe. Din acest motiv ne-am propus ca în noua ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md” să dezvăluim mai multe detalii despre cashback din perspectivă contabilă și fiscală. Articolul intitulat „Кэшбэк (cashback): правила бухгалтерского учета и налогообложения” este elaborat de Natalia Zlatina și este disponibil în rubrica Contabilitate practică.  

În perioada ianuarie–octombrie 2017 rata inflației s-a majorat, iar din luna noiembrie a început o diminuare a ritmurilor de creștere a prețurilor, se constată în analiza creșterii economice a Moldovei, elaborat de Centrul Analitic Expert-Grup și prezentată în cadrul unei conferințe.

La sfârșitul lunii noiembrie 2020 soldul creditelor în economie a constituit 48 mld. lei și a sporit cu 9% faţă de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului 2019, denotă datele din Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a RM publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Soldul creditelor în monedă națională a demonstrat o creștere cu 13,7% față de noiembrie 2019, iar a celor în valută străină – cu 1,5%.   Conform datelor oficiale, în portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere  (23,7%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului, urmate de cele pentru procurarea/construcția imobilului (17,2%), de consum (16,8%), în sectorul agriculturii (8,2%) și industriei alimentare (8,1%).

La sfârșitul lunii septembrie 2020, soldul creditelor în economie a înregistrat o majorare cu 7,8% faţă de cel raportat la finele lunii septembrie 2019, constituind 46,8 mld. lei. Conform datelor din informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova făcute publice de Ministerul Economiei și Infrastructurii, soldul creditelor în monedă națională a crescut cu 12,1% față de septembrie 2019, iar a împrumuturilor în valută străină – cu 0,6%.   Datele oficiale denotă că în portofoliul de credite acordate în perioada de referință cea mai mare pondere (23,2%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului. Totodată 17% au fost acordate pentru procurarea/construcția imobilului, 16,9% – pentru consum, 8,5% – întreprinderilor din sectorul agrar etc.

Soldul datoriei la credite neperformante ca pondere în soldul total al datoriei la credite după doi ani de evoluție ascendentă înregistrează o tendință de diminuare de la 18,5% în luna noiembrie 2017 (când a fost atins nivelul maxim) până la 8,1% în luna februarie 2020. Aceste date au fost făcute publice de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   În informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova elaborată de MEI este menționat că diminuarea ponderii creditelor neperformante datorează faptului că băncile au aplicat în ultima perioadă de timp unele proceduri noi, cum ar fi separarea activelor „bune” de cele „rele” etc., care au adus la reducerea stocului acestora.

În cadrul licitațiilor „cu strigare” desfășurate de Agenția Proprietății Publice au fost vândute patru bunuri – proprietate a statului (terenuri, complexe patrimoniale), bugetul de stat fiind suplinit din privatizare cu 305 mil. lei din cele 700 mil. preconizate în bugetul de stat pentru anul 2021.     Amintim, anterior APP a comunicat  desfășurarea în perioada 3-13 noiembrie curent a licitațiilor „cu strigare” pentru privatizarea acțiunilor proprietate publică de stat.

Urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative publicată în MO nr. № 456-459 din 30 decembrie 2022.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Capitolul I Modul de întocmire a bilanțului Bilanțul reprezintă situația financiară care reflectă poziția patrimonială și financiară a Asociației de economii și împrumut (AEÎ). El cuprinde informațiile aferente soldurilor existente la data raportării privind activele și pasivele, divizate în elemente de capital propriu și datorii.

Un compartiment distinct al raportului conducerii îl reprezintă Capitolul privind Guvernanța corporativă. În conformitate cu art. 23, alin. (8) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017), obligativitatea prezentării acestui compartiment al raportului le revine tuturor entităților de interes public, ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată.   Termenul de guvernanță, cu toate că nu se regăsește în dicționarul limbii române, fiind un echivalent pentru englezul „governance” înseamnă conducere, administrație. În consecință, putem afirma că conceptul de guvernanță corporativă reprezintă conducerea în ansamblu a întregii entități prin implementarea unui sistem de control eficient, asigurând astfel că afacerea este condusă în interesul investitorilor și al părților interesate.

Conform Deciziei privind înregistrarea reorganizării prin absorbție, întreprinderea Z a fost absorbită de către întreprinderea Y. Cui îi revine obligația de stingere a obligațiilor fiscale și prezentarea dărilor de seamă?   Potrivit art. 204 alin. (1) din Codul civil (CC), persoana juridică se reorganizează prin fuziune (contopire și absorbție), dezmembrare (divizare și separare) sau transformare. Conform prevederilor art. 205 alin.(2) din CC, în cazul absorbției unei persoane juridice de către alta, drepturile și obligațiile persoanei juridice absorbite trec la persoana juridică absorbantă în conformitate cu actul de transmitere.   

Ministerul Finanțelor informează că măsurile bugetar-fiscale pentru susținerea sectorului agricol afectat de calamitățile naturale au intrat în vigoare. În Monitorul Oficial de astăzi, 23 septembrie, a fost publicată Legea pentru modificarea unor acte normative nr. 176/2020, precum și Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 118/2020 privind modificarea Regulamentului privind modul de subvenționare a dobânzilor la creditele bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020 și a Regulamentului privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA şi înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară. Aceste măsuri sunt orientate către producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale asupra recoltei anului 2020.

Evoluţia sistemului asociațiilor de economii şi împrumut din RM, (în continuare – AEÎ) a determinat necesitățile de dezvoltare a unui sistem informaţional unic activității acestora şi au impus elaborarea unui proces de sintetizare şi generalizare a informaţiilor.

*Opiniile exprimate în acest articol sunt strict personale și nu reflectă poziția oficială a BNM (Continuare. Partea I — nr. 50 (2), Partea II — nr. 51 (3)) Indicațiile metodice privind contabilitatea şi prezentarea informațiilor în situațiile financiare ale Asociațiilor de Economii şi Împrumut (AEÎ), aprobate în baza Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 166 din 30.12.2016, (Indicații metodice) prevăd că în afară de situațiile financiare AEÎ mai întocmeşte şi prezintă notele la situațiile financiare care includ anexele şi nota explicativă.

Raportul pentru anul 2017 al Băncii Naționale a Moldovei, prezentat de Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, a fost audiat în cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe. Potrivit oficialului, țara noastră a înregistrat în anul precedent o creştere a economiei, dar a cunoscut şi o majorare temporară a preţurilor interne de consum. Astfel, produsul intern brut a progresat cu 4,5%, fiind susţinut de creşterea consumului intern si a producţiei din sectorul agrar.

Problemele actuale ale mediului de afaceri, provocările și măsurile de răspuns ale Guvernului, propunerile comunității de afaceri și ale partenerilor de dezvoltare,  accesul la finanțare, lanțurile de aprovizionare și piețele de desfacere, inovație și digitalizare, resurse umane au fost discutate în cadrul unei video-conferințe organizate de PNUD Moldova în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu participarea a peste 90 de reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, platformelor consultative, asociațiilor de business și bancare, dar și a partenerilor de dezvoltare.   Evaluarea impactului socio-economic a fost realizată de PNUD Moldova, în cooperare cu echipa de țară a ONU, și cu sprijinul UNFPA. Potrivit raportului elaborat de PWC la comanda PNUD Moldova, impactul pandemiei asupra IMM-urilor a fost unul semnificativ, majoritatea companiilor raportând scăderi ale vânzărilor până la 75-100%.

Conform datelor făcute publice de către Comisia Națională pentru Piața Financiară, profitul societăților de asigurări din Moldova (înainte de impozitare) în prima jumătate a anului 2018 a constituit 8,37 mil. lei, de 4 ori mai puțin decât în aceeași perioadă din 2017 (33,97 mil. lei).