Entitățile ce aplică prevederile art. 87 alin. (1/1) din Codul fiscal (în continuare – CF) pot achita obligația privind impozitul pe venit pentru perioadele fiscale 2023–2025 inclusiv

Unele entități, în procesul întocmirii situațiilor financiare consolidate pentru anul 2020, s-au confruntat cu un șir de momente problematice la capitolul corectitudinii reflectării elementelor contabile. Unul dintre acestea îl reprezintă reflectarea mărimii fondului comercial negativ în situațiile financiare consolidate.   Articolul Valentinei Paladi „Reflectarea fondului comercial negativ în bilanțul consolidat” publicat în ediția din iunie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” vine cu aspect ce țin de modul de reflectare a fondului comercial negativ în bilanțul consolidat.

Prin noțiunea de salariat temporar se subînțelege salariatul care a încheiat un contract individual de muncă cu un agent de muncă temporară în vederea punerii sale la dispoziția unui utilizator de muncă temporară pentru a lucra temporar sub supravegherea și conducerea acestuia.

În acest articol ne propunem să analizăm cadrul normativ recent, adoptat Legea nr. 80 din 17.04.2025 privind acţiunile în reprezentare pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor (în continuare – Legea nr. 80/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 253-256 din 26.05.2025.

În procesul întocmirii situațiilor financiare consolidate pentru anul 2020, au fost evidențiate unele aspecte problematice privind corectitudinea reflectării unor elemente contabile. Unul dintre acestea îl reprezintă reflectarea mărimii fondului comercial negativ în situațiile financiare consolidate. În articolul dat va fi dezvăluit modul de reflectare a fondului comercial negativ în bilanțul consolidat. Este cunoscut că în procesul consolidării situațiilor financiare ale entității-fiică, în cazul în care valoarea contabilă a investiției entității-mamă în entitatea-fiică depăşeşte valoarea părții aferente entității-mamă în valoarea justă a activelor nete ale entității-fiică se obține fondul comercial pozitiv care, în

Dezvăluirea informației în Note explicative la situațiile financiare reprezintă o cerință stipulată în diverse acte normative autohtone, cum ar fi: Legea nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare (Legea nr. 287/2017), Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), Standardele Internaționale de Raportare Financiare (SIRF sau IFRS).

În contextul atragerii de noi investiții, informațiile privind relațiile cu părțile afiliate sunt extrem de importante. Aceasta se datorează faptului că relațiile cu părțile afiliate reprezintă o zonă de interes special nu numai pentru investitori, care au dreptul la o prezentare inteligibilă

Indicațiile metodice privind contabilitatea costurilor de producție și calculația costului produselor și serviciilor, aprobate prin OMF nr.118/2013 (în continuare – IM), recomandă entităților de producție următoarele metode de contabilizare a costurilor și calculație a costului produselor/serviciilor

Examinarea modului în care sunt documentate operațiunile de transmitere/primire a bunurilor patrimoniului public cu titlu gratuit a identificat interpretarea diferențiată a prevederilor cadrului normativ în raport cu înțelesul economic și juridic al acestor operațiuni. Pentru a le evita și în scopul

Liberalizarea și dezvoltarea economică în secolul XX și XXI a generat dezvoltarea mobilităţii contribuabililor, tranzacţiilor transfrontaliere şi internaţionalizarea instrumentelor financiare, dar, totodată, au determinat statele să coopereze mai mult, prin crearea sistemelor de schimb de informaţii și asistență reciprocă. Dispoziţiile legale naţionale în materia recuperării restantanțelor fiscale se aplică numai în interiorul graniţelor statelor. Prin urmare, autorităţile fiscale naţionale nu au posibilitatea de a recupera ele însele impozitele şi taxele în afara graniţelor lor. De aceea, a apărut necesitatea cooperării între state în vederea oferirii de asistenţă internaţională în materie de recuperare a restanțelor fiscale.

Data de 25 martie 2024 este termenul limită de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit de către persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției - forma DAJ17 aferent perioadei fiscale 2023. Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 10/1 al Titlului II din CF.

La etapa actuală, Republica Moldova a abordat un model de legislație în favoarea consumatorului, reglementând mai multe mecanisme de protecție a acestuia. Raporturile în domeniul protecţiei consumatorilor sunt reglementate prin Codul civil, Legea nr. 105/2003 privind protecţia consumatorilor ( Legea nr. 105/2003),

Guvernul a respins iniţiativă legisltivă (nr.286 din 25 septembrie 2017, proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative) înaintată de Preşedintele Republicii Moldova de a reduce cota TVA la livrarea gazelor naturale şi gazelor lichefiate, de la 8% la 5%. Actul a fost publicat în MO din 17 noiembrie 2017.

Republica Moldova prin art. 201 din Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și RM, pe de altă parte, și-a asumat angajamentul armonizării legislației vamale la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii.

Biroul asociat de avocați este persoană juridică și este supus regimului transparenței fiscale. Plata impozitului pe venit se face prin intermediul biroului asociat de avocați de către fiecare avocat și avocat stagiar care activează în cadrul biroului asociat de avocați, pentru venitul propriu. În Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 67 din 22 aprilie 2021 pentru modificarea Legii nr. 1260/2002 cu privire la avocatură.   Aceasta specifică și faptul că avocatul stagiar are dreptul să asiste avocatul îndrumător, la orice fază a procesului penal, în cazul apărării drepturilor bănuitului, ale învinuitului sau ale inculpatului

Începând cu data de 8 iulie 2022, aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat a sechestrului ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale se efectuează conform unui cadru normativ ajustat, în contextul în care prin Ordinul SFS nr. 271 din 22 iunie 2022 au fost aprobate un șir de modificări la prevederile Ordinului IFPS nr. 379/2017 privind aprobarea formularelor cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale.   Noutățile aduse prin modificările menționate vizează nu doar aspectele procedurale (formale) aferent întocmirii actelor privind aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale, dar și condițiile de aplicare a sechestrului pe bunurile contribuabilului, ce rezultă din cadrul de reglementare în vigoare.

În conformitate cu art. 177 din Codul fiscal, în cazul admiterii restanței, obligația fiscală poate fi stinsă prin executare silită, care se efectuează în modul stabilit de Capitolul 9 al Titlului V din Codul fiscal (CF). În acest sens, art. 1324 alin. (8) și art. 195 alin. (1) din CF stabilesc că atribuția și prerogativa executării silite a restanțelor aparține Serviciului Fiscal de Stat (în continuare - SFS), care este abilitat cu această funcție și în cazul altor plăți restante față de bugetul public național potrivit legii (ex. contribuțiile obligatorii în Fondul Viei și Vinului, conform art. 323 alin. (10) și (11) din Legea viei și vinului nr. 57/2006; creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, în temeiul art. 175 alin. (2) din Codul administrativ).

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării va repartiza 10 000 de laptopuri în 35 de raioane din țară, care vor ajunge la elevii din clasele V-XII, fiind asigurați astfel cu tehnică de calcul pentru a avea acces la studiile în regim online. Această cantitate va acoperi integral necesitățile elevilor din ciclul gimnazial și liceal. Astăzi, 14 aprilie, Ministerul Educației Culturii și Cercetării a recepționat primul lot în număr de 2400 de laptopuri, achiziționat prin intermediul Proiectului „Reforma Învățământului în Moldova” (PRIM). Calculatoarele urmează a fi distribuite în raioanele din țară, iar săptămâna viitoare va fi livrat și cel de-al doilea lot, în număr de 7 600 unități.

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

În cadrul ultimei ședințe Executivul a aprobat proiectul hotărârii pentru modificarea Hotărârii nr.453/2010 a Guvernului cu privire la modul de stabilire a prețului inițial de vânzare a acțiunilor proprietate publică supuse privatizării.   Proiectul stabilește obligativitatea determinării prețului inițial de expunere spre vânzare a acţiunilor proprietate publică în cazul în care cota statului în capitalul social al societății depăşeşte 33,3%, în baza expertizei efectuate de către un evaluator independent în conformitate cu standardele internaţionale de evaluare, iar în cazul în care cota statului este mai mică de 33,3%, preţul iniţial urmează a fi stabilit de către comisia instituită de Guvern sau autorităţile abilitate cu atribuţii de privatizare.