Anumite economii dezvoltate din zona euro, precum Belgia, Finlanda sau Franţa, ţări care se confruntă cu creşterea masivă a costurilor cu forţa de muncă, riscă să piardă din competitivitate şi să alunece la periferia zonei euro, potrivit unei analize a companiei de cercetare macroeconomică Capital Economics. Autorii raportului au analizat evoluţia costului mediu cu forţa de muncă pe unitate produsă în statele din zona euro şi au observat că economiile dezvoltate, în special Belgia, Finlanda şi Franţa, au înregistrat creşteri masive în ultimii patru ani, atât în termeni absoluţi, cât şi raportat la media din zona euro.

Institutul Național de Cercetări Economice a lansat la 28 octombrie, curent cel de-al 14-lea număr al publicației trimestriale „Tendinţe în Economia Moldovei”. În cadrul evenimentului au fost prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Ministerului Afacerilor Externe, Academiei de Ştiinţe din Moldova, Ambasadei Slovaciei, Turciei, Chinei, Băncii Mondiale, ai mediului de afaceri.

Cancelarul german Angela Merkel ia în calcul aplicarea unor măsuri de stimulare a creşterii economice şi îşi analizează opţiunile, precum reducerea contribuţiei obligatorii la pensii, în condiţiile în care economia Germaniei, cea mai mare din Europa, dă semne că se îndreaptă spre recesiune, scrie Bloomberg. Merkel ia în considerare reducerea contribuţiei la pensii cu 0,6%, măsură care ar canaliza şase miliarde de euro în economie, a spus Michael Fuchs, vicepreşedintele grupului parlamantar creştin democrat al cancelarului.

Salariul mediu net din România, de 1.705 lei (384 euro) net pe lună este de patru ori mai scăzut decât cel al angajaţilor din Spania şi de cinci ori mai mic decât al celor din Italia sau din Germania, arată datele centralizate de ZF. Nevoia de venituri mai mari a „trimis“ peste 2,3 milioane de români la muncă în străinătate, iar fenomenul migraţiei nu va putea fi oprit, spun specialiştii.

Cu siguranţă, fiecare dintre noi cunoaşte cel puţin o idee de succes sau eşec al unui business mic. La acest capitol, în R. Moldova, scenariile la care suntem martori sunt de două categorii: fie se reuşeşte dezvoltarea unei afaceri, fie nu se reuşeşte. Dacă e să discutăm cauzele eşecului, nu putem pretinde că acestea sunt foarte variate. Deşi majoritatea iniţiatorilor de business susţin că lipsa resurselor financiare este principala problemă într-un start-up, practica demonstrează că, deseori, şi lipsa cunoştinţelor le dă peste cap planurile iniţiatorilor de afaceri. Mai bine de 8 ani, PNUD – Moldova lucrează cu autorităţile publice locale pentru a le întări capacităţile, iar de curând le oferă suport şi în dezvoltarea antreprenoriatului local. Detalii despre specificul acordării asistenţei financiare în zonele rurale, dar mai ales cum sunt „ţinuţi de mână” iniţiatorii de afaceri din sate, Vă propunem să aflaţi din interviul realizat cu Olesea Cazacu, coordonator proiecte în cadrul Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PNUD Moldova).

Economia spaniolă a ieşit din recesiunea tehnică în al treilea trimestru al anului, întrucât a înregistrat o creştere de 0,1%. Cifrele au fost confirmate de Institutul spaniol de statistică (INE). În urmă cu o săptămână, Banca Spaniei indica acelaşi nivel de creştere. Economia spaniolă înregistra, până la aceste cifre, nouă trimestre consecutive de scădere, după ce intrase în recesiune tehnică în al treilea trimestru al anului 2011.

Cele mai recente date statistice au permis Asociaţiei Companiilor de Turism din Grecia (SETE) să-şi îmbunătăţească estimările privind sosirile de turişti şi veniturile din turism ce vor fi înregistrate în acest an, informează publicaţia Kathimerini. La începutul anului, preşedintele SETE, Andreas Andreadis, a estimat că în 2014 Grecia va înregistra un număr record de peste 18 milioane de sosiri, şi de asemenea venituri record, estimate la 13 miliarde de euro.

Evoluţia ratei inflaţiei în luna octombrie 2014 Conform datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică (BNS), în luna octombrie 2014, ritmul creşterii preţurilor de consum (IPC) pentru ultimele 12 luni a constituit 4.8 la sută, menţinîndu-se la nivelul înregistrat în luna precedentă şi aflîndu-se în apropierea ţintei inflaţiei de 5.0 la sută.

După ce a promovat crea­rea unei uniuni energetice pentru întă­rirea poziţiei Europei în negocierile cu Rusia, Polonia, un stat care a început să se afirme puternic pe plan internaţional, propune acum infiinţarea unui fond comunitar de 700 de miliarde de euro pentru investiţii în proiecte paneuropene de infrastructură. Scopul este ca UE să evite un deceniu pierdut în ceea ce priveşte creşterea şi o „generaţie pierdută“ de tineri care nu-şi pot găsi locuri de muncă.

Obsesia Germaniei pentru austeritate bugetară în zona euro împiedică economiile să crească, avertizează un reputat profesor de economie, care propune în schimb ştergerea datoriilor ţărilor din regiune şi lăsarea sectorului privat să-şi reducă datoriile într-un ritm mai lent, scrie CNBC. „Germanii greşesc. În această situaţie ar tre­bui ca statele să urmeze o politică bugetară care să dea un imbold economiilor şi să înce­ti­neas­că ritmul de reducere a gradului de înda­to­rare al sectorului privat“, spune profesorul aus­tralian de economie Steve Keen, care con­duce Fa­cultatea de Economie, Politică şi Istorie a Universităţii Kingston din Londra.

Coreea de Sud a anunţat joi că va cheltui 40 de miliarde de dolari pentru stimularea economiei, după ce în al doilea trimestru PIB-ul a înregistrat cel mai lent avans din ultimul an, iar finanţele locale au avertizat că statul asiatic este ameninţat de recesiune, scrie AFP. Ministrul de Finanţe al Coreei de Sud şi-a redus prognoza de creştere economică pentru anul 2014 la 3,7%, de la 4,1%, invocând tragedia nautică din luna aprilie care a afectat puternic consumul intern.

Cunoscută în ultimii ani drept cea mai dinamică economie europeană, Polonia are ce împărtăşi din experienţa ei oamenilor de afaceri moldoveni. Astfel, reprezentanții mai multor companii autohtone din domeniul agro-alimentar au participat, în perioada 25-28 noiembrie curent, la un forum bilateral moldo-polonez în voievodatul Lublin, Polonia. Întreprinzătorii au avut ocazia să găsească parteneri de afaceri, să înveţe cum să creeze grupuri de producători agricoli și să studieze o nouă piaţă de desfacere. Mai mult decât atât, ei au vizitat companii locale pentru a vedea cu ochii proprii cum s-au materializat investiţiile europene.

Pentru că statele din zona euro, abia ieşite din recesiune şi pândite deja de alta, îşi ghidează revenirea după interesul economic propriu sau chiar politic şi nu după cel colectiv, Banca Centrală Europeană a ajuns singura autoritate cu puterea de a acţiona decisiv pentru protejarea uneia dintre cele mai mari şi mai dezvoltate economii din lume. Pieţele aşteaptă cu sufletul la gură orice indiciu privind următorul pas al BCE, care ar putea fi făcut chiar săptămâna viitoare.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul şedinţei din 27 noiembrie 2014, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărîre

Numărul de locuri de muncă disponibile în SUA a crescut cu 94.000 de posturi în iunie şi a ajuns la 4,67 milioane la finele lunii, atingând astfel cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, potrivit datelor prezentate marţi de Departamentul american al Muncii. În sectorul privat erau neocupate 4,21 milioane de locuri de muncă, cu 18% mai multe faţă de sfârşitul lunii iunie din 2013. Comparativ cu jumătatea nului trecut, numărul total al locurilor de muncă este, de asemenea, mai mare cu 18%, informează Bloomberg.

Aproape jumătate dintre economiile din zona euro nu au înregistrat creştere economică în al doilea trimestru al acestui an, relevă datele unei recente analize a companiei internaţionale de consultanţă PwC, dată joi publicităţii. Pe de altă parte, câteva dintre statele de la periferia zonei euro au în prezent o creştere economică mai rapidă decât cea a motorului economic franco-german.

Germania va raporta, probabil, creştere economică mai slabă decât Spania la finalul celui de-al doilea trimestru, pentru prima oară în mai bine de cinci ani, pe fondul unei încetiniri a revenirii economiei, potrivit unei estimări a Bloomberg. Cea mai importantă economie a Europei a scăzut în perioada aprilie-iunie, potrivit unei anchete realizate de Bloomberg. Produsul Intern Brut (PIB) al Germaniei a avut un declin de 0,1%, aceasta fiind prima scădere din 2012 până în prezent.

Pieţele financiare ar putea fi prea optimiste în privinţa perspectivelor zonei euro, unde îndatorarea şi şomajul la cote ridicate, precum şi inflaţia redusă, ar putea afecta creşterea economică, a avertizat directorul Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde. Europa se confruntă în continuare cu provocări majore în privinţa viitorului pe termen lung, iar pieţele financiare riscă printr-o atitudine lipsită de precauţie, a spus Lagarde.

Cancelarul Germaniei Angela Merkel repro­şea­ză Italiei şi Franţei că au încălcat regulile fiscale pe care singure s-au angajat să le respecte şi că astfel au contribuit la frânarea redresării economice din zona euro, în timp ce economişti de top dau vina chiar pe sistemul de austeritate promovat de Merkel pentru rata ridicată a şomajului şi creşterea anemică din regiune, scrie The Guardian.

Ministrul ceh al finanţelor Andrej Babis forţează companiile controlate de stat să cedeze o parte mai mare din pro­fi­turi guvernului, investeşte pe pieţele finan­ciare bani publici altfel nefolosiţi şi se împotriveşte creşterii cheltuielilor, cerută de premierul Bohuslav Sobotka. Ministrul, pe locul doi în topul celor mai bogaţi cehi şi proprietarul producăto­ru­lui de chi­micale şi alimente Agrofert AS, a pro­mis că va administra finanţele ţării aşa cum îşi conduce propria afacere de 12 mi­liar­de de dolari, iar cei care finan­ţează Cehia îi apro­bă politicile.