La imprimarea de sine stătător a facturii fiscale, este obligatorie tipărirea sintagmei „Formular tipizat Anexa nr.1 la Ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr.118 din 28 august 2017”? Pot fi mărite sau micșorate dimensiunile coloanelor (rândurilor) în documentul primar de strictă evidență?     Modul de completare a facturii fiscale este stabilit în Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală”, aprobată prin Ordinul nr.118/2017 al Ministerului Finanțelor.

Da, potrivit art. 296 din Codul fiscal, autoritatea administraţiei publice locale, dacă efectuează concomitent modificările corespunzătoare în bugetul local, poate:  a) să acorde subiecţilor impunerii scutiri în plus la cele enumerate la art.295;  b) să acorde amânări la plata taxelor locale pe anul fiscal respectiv;  c) să prevadă înlesniri la plata taxelor locale pentru categoriile social-vulnerabile ale populaţiei.           De asemenea, autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale poate aplica toate sau numai o parte din taxele locale, în funcţie de posibilităţile şi necesităţile unităţii administrativ-teritoriale (art. 297 alin. (1) Codul Fiscal).

În cadrul ședinței din 18 iulie curent Guvernul s-a expus asupra inițiativei legislative a unui grup de deputați, care propun modificarea Legilor privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali; privind achizițiile publice; cu privire la asigurări; Codul civil. Avizul Executivului asupra proiectului conține un șir de obiecții și propuneri de îmbunătățire a conținutului inițiativei. Proiectul de lege înregistrat în parlament urmărește scopul de ajustare a cadrului legislativ național în vederea asigurării implementării eficiente și comprehensive a angajamentelor asumate de RM, inclusiv prin Acordul de Asociere între RM și UE, în domeniul prevenirii spălării banilor și asigurarea transparenței fondurilor.

IFRS 17 Contracte de asigurare (în continuare – IFRS 17), a introdus un cadru cuprinzător și consecvent pentru contabilizarea contractelor de asigurare, promovând o mai mare transparență și comparabilitate în întreaga industrie a asigurărilor

Regulamentul privind salarizarea angajaţilor din instituţiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală va fi completat cu norme ce reglementează retribuirea muncii în caz de cumulare de funcţii pentru personalul medical și nemedical. În acest sens, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat un proiect de lege, care a fost prezentat în cadrul ședinței secretarilor generali. Astfel, cuantumul sporurilor pentru cumularea de funcţii poate fi stabilit de părţile contractului individual de muncă în funcţie de volumul real de lucrări executate, dar acesta nu va fi mai mic decât 50% şi, respectiv, nu va depăşi 100% din salariul de funcţie stabilit conform vechimii minime în specialitate pentru funcţia temporar vacantă.

La data de 25 ianuarie 2020, survine termenul limită de prezentare a: — Notei de informare privind salariul şi alte plăti efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (forma IALS 18) — Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (forma INR 14) — Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (forma ISAPTI 17).

Potrivit prevederilor art. 31 din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135-XVI din 14 iunie 2007, societatea este obligată să formeze un capital de rezervă de cel puțin 10% din cuantumul capitalului social. Capitalul de rezervă al societății poate fi folosit doar la acoperirea pierderilor sau la majorarea capitalului ei social.

Guvernul a aprobat în ședința din 18 noiembrie 2020 proiectul hotărârii privind iniţierea negocierilor asupra proiectului Protocolului de modificare a Convenţiei dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Malta pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit.   După cum a anunțat secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Tatiana Ivanicichina, scopul principal al Protocolului este racordarea prevederilor Convenţiei la standardele minime a proiectului BEPS (erodarea bazei impozitare şi transferul profiturilor).

Potrivit prevederilor art. 31 din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135-XVI din 14 iunie 2007, societatea este obligată să formeze un capital de rezervă de cel puțin 10% din cuantumul capitalului social. Capitalul de rezervă al societății poate fi folosit doar la acoperirea pierderilor sau la majorarea capitalului ei social.

Astăzi,19 octombrie 2018, a fost publicat Avizul Executivului la proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1018 din 17 octombrie 2018. Oferim utilizatorilor noștri posibilitatea de a lua cunoștință de acest document. ”Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă (nr.346 din 12 octombrie 2018) de către un grup de deputați în Parlament, și comunică susținerea acestuia cu următoarele propuneri.

Studiu de caz: Persoana fizică X,  cetățean și rezident fiscal  al Republicii Moldova, a obținut în anul 2020 venituri din locațiunea unui apartament în străinătate, care îi aparține cu drept de proprietate, în sumă de trei mii euro. Urmează a fi declarate aceste venituri și în Republica Moldova?   Potrivit prevederilor alin. (1) art.14 din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător îl constituie venitul din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea în RM, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, precum și venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara RM.  

În ianuarie-august 2020, comerțul intern de bunuri cu amănuntul a fost în creștere, iar serviciile prestate populației în continuare au înregistrat descreșteri. Datele din Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova publicate de Ministerul Economiei și Infrastructurii denotă că, în prețuri comparabile, comerțul intern de bunuri cu amănuntul s-a majorat în perioada de referință cu 0,9%, iar volumul serviciile prestate populației s-a diminuat cu 23,7%. Conform datelor oficiale, cifra de afaceri în ianuarie-august 2020 a însumat circa 38,3 mld. lei în comerțul cu amănuntul și circa 11,1 mld. lei în serviciile de piață prestate populației.

”Viitorul este acasă” este sloganul Programului de stat „Prima casă” (în continuare – Program), care a fost aprobat prin Legea nr. 293/2017, scopul acestuia fiind facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziția unei locuințe, în special pentru familii tinere, prin contractarea de credite garantate parțial de stat. Programul este unul național, aplicabil pe întreg teritoriul Republicii Moldova și poartă un caracter social, reprezentat de intervenția statului în procesul de garantare a creditelor. De la momentul lansării la 26 martie 2018, condițiile de aderare la Program au suportat mai multe intervenții, fiind extinse categoriile beneficiarilor, vârsta acestora, prevederile de acordare a compensațiilor etc. În continuare

Statutul juridic al personalului ştiinţific şi ştiinţifico-didactic din domeniile cercetării și inovării se stabileşte de organizaţie în funcţie de profilul şi domeniul ei de activitate. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii acordate cadrelor ştiinţifice din instituţiile de învăţământ și organizaţiile

Ministerul Finanțelor a convocat o ședință de lucru cu participarea reprezentanților profesiilor juridice. Discuțiile au vizat măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021,  cu accent pe regimul fiscal și social al persoanelor ce desfășoară activitate profesională în sectorul justiției.   Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, a menționat că, măsurile propuse vizează uniformizarea cotei aplicate impozitului pe venit prin reducerea cotei de la 18% la 12%, concomitent cu revizuirea spectrului cheltuielilor deductibile în scopuri fiscale, precum și creșterea gradului de protecție socială a persoanelor care practică profesiile juridice.

În conformitate cu definiția de la alin. (2) al art.261 al Codului fiscal sau conform Politicilor contabile a întreprinderilor de stat/ municipale, autorităților/instituțiilor publice la autogestiune și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public care aplică SNC sau IFRS, precum și modul de casare a bunurilor raportate la mijloace fixe, inclusiv a investițiilor capitale în active în curs de execuție a autorităților/ instituțiilor bugetare care aplică Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, entitățile vor stabili modul de trecere la pierderi a mijloacelor fixe.   În ședința de astăzi a Guvernului a fost aprobat proiectul de modificare a Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe (Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 500/1998.

Deoarece pe data de 25 ianuarie expiră termenul de prezentare a Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IALS21), precum și a Notei de informare privind impozitul reţinut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14), tradițional, la început de an, venim cu recapitularea prevederilor ce țin de aceste dări de seamă.       Fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit (art.88 alin.(1) din CF).

La sfârșitul lunii noiembrie 2020 soldul creditelor în economie a constituit 48 mld. lei și a sporit cu 9% faţă de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului 2019, denotă datele din Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a RM publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Soldul creditelor în monedă națională a demonstrat o creștere cu 13,7% față de noiembrie 2019, iar a celor în valută străină – cu 1,5%.   Conform datelor oficiale, în portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere  (23,7%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului, urmate de cele pentru procurarea/construcția imobilului (17,2%), de consum (16,8%), în sectorul agriculturii (8,2%) și industriei alimentare (8,1%).

La sfârșitul lunii octombrie 2020, conform datelor din informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova prezentată lunar de Ministerul Economiei și Infrastructurii, datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 63,3 mld. lei.   Datoria internă, care deține ponderea 45,1% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 28,6 mld. lei și a crescut cu 24,6% față de aceeași perioadă din anul precedent. Datoria de stat externă, având o pondere de 54,9% în total, a însumat 34,7 mld. lei și s-a majorat cu 17,2%.

Compania „M” (întreprindere de prducere) urmează să fie dată în exploatare la finele anului 2018 (din cauza reținerilor privind construcția), iar utilajul urmează să fie importat în lunile următoare. Putem beneficia de facilitatea la importul de imobilizări corporale aduse ca aport la capitalul social privind scutirea de achitare a TVA la import și, ulterior, pentru a nu pierde această facilitate, în ce termen utilajul urmează a fi dat în exploatare?