Partea I §7. TREI ÎNTREBĂRI-CHEIE Pentru practician, la aplicarea noului regim al clauzelor abuzive sunt decisive răspunsurile la următoarele trei întrebări-cheie: 1) cine este profesionist și cine este consumator? 2) când o clauză este individual negociată? 3) când o clauză este abuzivă? În cele ce urmează vom încerca să găsim răspunsul la ele prin prisma noilor reglementări.

Afirmaţia a fost enunţată în cadrul primei zile a Conferinţei ştiinţifice internaţionale cu genericul Contabilitatea şi profesia contabilă în era provocărilor, organizată de Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti (ACAP) în parteneriat cu Academia de Studii Economice din Moldova cu ocazia Zilei Profesionale a Contabililor.

La 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectură finală proiectul de lege privind modernizarea Codului civil (CC, Cod) și modificarea și completarea unor acte legislative. După promulgare și publicare oficială, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 20191.

Fondul de pensii facultative este fondul fără personalitate juridică, constituit prin contract de societate civilă încheiat în formă scrisă, care funcționează în baza principiului de finanțare prin capitalizare cu unicul scop – de a furniza pensii facultative. Acestea sunt prevederile proiectului de lege referitor la fondurile de pensii facultative, care a fost elaborat și înaintat spre consultări publice de către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) care, după aprobare și intrarea în vigoare a legii, va fi și autoritatea competentă de punerea acesteia în aplicare. Conform autorilor proiectului, acesta transpune Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Mărimea marjei maxime ce se aplică pentru contractele de credit încheiate în cadrul Programului de stat „Prima casă” va fi diminuată, de la 3% la 2%. Guvernul a aprobat ieri modificări în Regulamentul de implementare a Programului Prima Casă.

Potrivit Programului de conformare voluntară pentru anul 2019, Serviciul Fiscal de Stat operează cu șapte categorii de riscuri, care au fost înregistrate în Registrul riscurilor de neconformare fiscală. Acestea se clasifică în: • riscuri generale • riscuri specifice • riscuri aferente TVA • riscuri aferente persoanelor fizice cetăţeni • riscurile de conformare fiscală aferente agenților economici contribuabili mari • riscuri aferente persoanelor fizice cetăţeni cu venituri mari • riscuri aferente agenților economici beneficiari ai restituirii TVA.

Serviciul Fiscal de Stat a publicat Raportul anual de performanță pentru anul precedent. Documentul conține detalii privind activitatea SFS pe domenii, cum ar fi performanță în colectarea veniturilor bugetare, creșterea încasărilor pe tipuri de impozite și taxe administrate de Serviciul Fiscal de Stat

Art. 90 alin. (3) pct. 4) din Codul de procedură penală1 (CPP) stabilește expres regula, conform căreia unele persoane nu pot fi citate şi audiate în calitate de martori într-un proces penal. Totuși, de la această regulă legislatorul a prevăzut unele excepții. Prima excepție se referă la cazul de participare la reținere în flagrant delict (i.e. o infracțiune descoperită în momentul comiterii ei sau înainte ca efectele ei să se fi consumat), când poate participa procurorul sau, după caz, reprezentantul organului de urmărire penală. Declarațiile acestor subiecte se referă la circumstanțele reținerii și, în mod firesc, nu pot depăși limitele obiectului declarațiilor.

Angajatorul din domeniul industriei extractive va fi obligat să garanteze securitatea şi sănătatea lucrătorilor. Guvernul a aprobat în ședința din 7 martie proiectul hotărârii privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă în industria extractivă prin lucrări miniere de suprafață sau subterane. Pentru garantarea sănătății și securității lucrătorilor, angajatorul va avea grijă ca locurile de muncă să fie proiectate, construite, echipate, exploatate şi întreţinute astfel încât să permită lucrătorilor efectuarea sarcinilor de muncă fără a pune în pericol securitatea sau sănătatea proprie ori a celorlalţi lucrători.

Curtea de Conturi a examinat rezultatele obținute în cadrul auditului de performanță „Implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016 (8 luni): resurse generoase – rezultate incerte” (SRSJ), în urma căruia s-a constat direcționarea și utilizarea ineficientă a resurselor financiare și bunurilor achiziționate în sumă totală de 135,9 mil. lei, în cadrul instituțiilor subordonate Ministerului Justiției.

Ministerul Finanțelor vine cu informația conform căreia, în urma întrării în vigoare din 1 octombrie 2018 a reformei fiscale ce include și prevederea de micșorarea impozitului pe venit de la 18% la 12%, dar și majorarea scutirii personale anuale până la 24 de mii de lei, mai multe persoane au început să primeasca salarii majorate. Totodată, Ministerul Finanțelor a fost sesizat că un număr mic de angajați, în special din categoria personalului auxiliar, că aceștia au primit salarii diminuate. Ca urmare a verificărilor operative efectuate de către experții ministerului Finanțelor, s-a depistat că situația a fost cauzată de o eroare contabilă de calcul. Această eroare a fost corectată și în zilele imediat următoare vor fi achitate diferențele de salariu.

Ministrul Finanțelor,Octavian Armașu, a dezmințit informațiile apărute în presă, potrivit cărora, în urma reformei salarizării unele categorii de bugetari vor avea salarii mai mici decât în prezent. El a precizat că această lege stabilește o nouă grilă a salarizării, care reduce discrepanța între salariul cel mai mic și cel mai mare de la 33 unități la 15. Astfel, bugetarii care primesc acum salarii mai mari decât cele stabilite în noua grilă, vor avea un salariu de bază mai mic, însă vor beneficia de mai multe compensații, astfel încât veniturile lor să fie aceleași ca în prezent. În același timp, persoanele care primesc acum cele mai mici salarii, vor avea un salariu de bază mai mare, fapt care le va aduce un venit mai semnificativ.

Planul ce prevede optimizarea cadrului de reglementare şi a procedurilor administrative în domeniul fiscal și vamal, implementarea modului de înregistrare online a activităţii independente în Sistemul Informaţional al Serviciului Fiscal de Stat, precum și contul unic de achitare al contribuabilului a fost aprobat în şedinţa Guvernului din 13 aprilie 2018. Acesta este parte componentă a Planului de acţiuni pentru implementarea, în următorii doi ani, a Strategiei reformei cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător pentru anii 2013-2020.

§1. INTRODUCERE Codul civil al R. Moldova, în redacția adoptată la 6 iunie 2002 (pe care în continuare –„redacția anterioară”), deși avea o reglementare oarecum bună și detaliată a rezoluțiunii contractului, nu tot timpul era clară și unitară. Legea privind modernizarea Codului civil (CC) și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 20181 (în continuare – „Legea de modernizare”), introduce un nou capitol în Cartea a 3-a, Titlul I, al CC, denumit Neexecutarea obligației, care cuprinde art. 901-946. El este unul din capitolele-cheie ale modernizării propuse la CC. În primul rând, fiindcă reglementările sale înlocuiesc complet nu doar fostul capitolul V (Efectele neexecutării obligației), ci

Veniturile colectate de Serviciul Vamal la bugetul de stat, în luna ianuarie a anului curent, constituie circa 1,235 mld. lei, depășindu-se cifra de control cu peste 8,7 mil. lei. Numărul declarațiilor vamale perfectate în această perioadă se cifrează la 35 552. La capitolul combaterea fraudelor vamale, pe parcursul lunii trecute au fost relevate 205 încălcări ale legislației vamale. Cele mai frecvente încălcări se referă la depășirea termenului de aflare pe teritoriul RM a autoturismelor cu numere de înmatriculare străine, încălcarea termenelor de tranzit sau de depunere a declarației vamale, nedeclararea sau declararea neautentică a mărfurilor de larg consum (articole vestimentare și de încălțăminte, piese auto uzate, produse din tutun etc.).

În curând va ieși de sub tipar nr. 4(52)) al revistei „monitorul fiscal FISC.md”, care conține informații actuale, veridice și detaliate, așa cum v-am obișnuit. După cum am promis anterior, în nr. 4(52)) continuăm publicarea articolelor cu tematică din sectorul turismului. În actuala ediție, într-un compartiment dedicat domeniului, veți avea ocazia să citiți următoarele 3 articole care abordează mai multe aspecte ale activității în sectorul turismului: Formarea și comercializarea pachetelor de servicii de călătorie: unele aspecte fiscale, autor Nicolae PlatonБухгалтерский учет доходов от реализации туристического продукта: некоторые аспекты, autor Natalia ZlatinaServicii turistice – soluții contabile prin prisma standardelor internaționale de

„După frauda bancară și criza care a urmat, sistemul bancar a fost curățat și putem spune acum că avem bănci solide și stabile, gata să susțină investitorii. Cetățenii au recăpătat și ei încredere în sistemul bancar. Băncile noastre dețin aproximativ 1,5 miliarde euro care așteaptă să fie investite în proiecte sau credite — este o rezervă impunătoare și sunt sigur că aceasta va fi baza pentru creșterea viitoare a economiei.

Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale a aprobat vineri, 16 decembrie 2016, suma de 500 mil. euro, care va fi acordată României în contul celui de-al doilea împrumut pentru politici de dezvoltare privind eficientizarea finanţelor publice şi creşterea economică (DPL).

Se va aplica amenda pentru diminuarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în cazul în care cuantumul acestora nu depăşeşte 1 000 lei, iar diminuarea a avut loc până la 1 octombrie 2018? Prin Legea nr. 178 din 26.07.2018 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 178/2018), au fost operate modificări la Codul fiscal (CF) și Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593 din 26.12.2002 (Legea nr. 1593/2002) în partea ce ține de regimul juridic al sancțiunilor care urmează a fi aplicate pentru diminuarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.