Începând de astăzi, 16 iulie 2020, operatorii din transport și întreprinderile ce desfășoară activități conexe transportului rutier vor putea obține autorizațiile online. Agenția Națională Transport Auto, cu suportul programului USAID „Reforme structurale în Moldova”, a lansat sistemul informațional ”e-Autorizație transport”. La evenimentul online au participat Prim-ministrul Ion Chicu, ministrul Economiei și Infrastructurii, Sergiu Răilean, Directorul Programului USAID Reforme Structurale, Douglas MUIR, E.S. Ambasadorul SUA în RM, Dereck J. Hogan și reprezentanți ai domeniului transportului rutier.   Astfel, solicitarea, repartizarea și evidența actelor permisive pentru efectuarea transportului rutier devine mai simplă și mai accesibilă, reprezentanții companiilor vor fi scutiți de vizitele la sediul ANTA și vor dispune de mai multă comoditate în utilizare.

Prin Legea nr. 204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală au fost operate modificări și completări la Codul fiscal, inclusiv la compartimentul ce ține de reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. În continuare vom examina aspectele ce sunt puse în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2022.   Reiterăm, că obligația privind reținerea impozitului pe venit la sursa de plată apare în următoarele situații: 1. La plata salariului (art. 88, parțial 881 din CF); 2. La efecuarea altor plăți efectuate în folosul rezidentului:        2.1. reținerea prealabilă (art. 90,89 din CF)

1. (29.1.10.6) Cum se reflectă în Declarația cu privire la impozitul pe venit a persoanei juridice donația mijloacelor bănești efectuată persoanei fizice sau altor persoane decît celor menționate în art. 36 alin. (2) din Codul fiscal?

Politica fiscală și vamală pentru anul viitor este axată pe 3 principii: asigurarea plasării echitabile a poverii fiscale între mediul de afaceri și persoanele fizice, pentru a evita derapările de la o categorie de contribuabili la alta simplificarea activității contribuabililor și evitarea dezechilibrului la nivel de venituri bugetare, a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, unde a fost prezentat proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. După cum a menționat ministrul, în proiect sunt incluse măsuri care diminuează presiunile fiscale pe anumite compartimente, dar există alți factori care sporesc presiunea la contribuabilii cu venituri sporite, care vin să compenseze micșorarea veniturilor ce vor fi înregistrate de primele acțiuni.

Actuala legislaţie cu privire la pensii, adoptată în decembrie 2016, discriminează beneficiarii acestora şi trebuie îmbunătăţită, consideră Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM). CNSM, în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert (FES) Moldova, a elaborat un document de politici care cuprinde noi formule de calculare a pensiei, ce permite creșterea ratei de înlocuire a salariilor, introducerea pensiei anticipate, posibilitatea recalculării pensiei pentru pensionarii care continuă munca.

În conformitate cu prevederile art. 70 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, la determinarea venitului impozabil al nerezidenților se va ține cont numai de venitul obținut în Republica Moldova. Potrivit prevederilor art. 71 alin.(1) lit. c) din Codul fiscal, venituri ale nerezidenților obținute în Republica Moldova se consideră veniturile, sub formă de creştere de capital, obţinute de către persoanele fizice nerezidente care nu desfăşoară activitate de întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova, determinate conform art.39-41 din Codul fiscal.

Părintele, inclusiv cel adoptiv, care exercită în mod efectiv creșterea și educarea a patru și mai mulți copii, pentru perioada în care cel puțin un copil are vârsta de până la 18 ani ar putea fi asigurat în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. La moment, art.4, lit. m) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală prevede că sunt asigurate doar mamele cu patru și mai mulți copii. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea acestor prevederi. Proiectul este elaborat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în comun cu Compania Națională de Asigurări în Medicină în vederea executării Hotărârii Curții Constituționale nr.3 din 18 ianuarie 2019, prin care este constatată existența unui tratament diferențiat în materie de acordarea a dreptului la AOAM din contul statului în raport cu tații și părinții adoptivi.

Serviciul Fiscal de Stat desfășoară cu regularitate acțiuni de specialitate menite să prevină și să combată ilegalitățile fiscale. Astfel, în luna martie 2018, SFS a dat start unei campanii ample de sensibilizare, prevenire și combatere a fenomenului muncii la negru cu genericul „Refuză salariul în plic — cere să îți fie respectate drepturile!”.

În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași aticol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

În primul trimestru al anului curent, numărul cetățenilor care au primit, la solicitare, semnături electronice de la Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a continuat să crească. Astfel, în această perioadă, numărul lor a sporit, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 6,5% și a depășit cifra de 4,8 mii.

Agențiile de turism şi turoperatorii au acordat în anul 2019 servicii turistice la 376,6 mii de turiști și excursioniști, cu 16,4% mai mult decât în anul 2018, comunică Biroul Național de Statistică. Majorarea numărului de turişti şi excursionişti a fost condiţionată de creșterea numărului de participanţi la turismul emiţător, turismul intern, precum și turismul receptor. Astfel, din cei 19,8 mii de turiști şi excursionişti străini care au vizitat Republica Moldova în anul 2019 şi au beneficiat de serviciile agenţiilor de turism şi ale turoperatorilor, 85,3% au sosit în scopuri de odihnă, recreere şi agrement, 11,9% – de afaceri şi profesionale şi 2,8% – de tratament.

Ministerul Finanțelor vine cu informația conform căreia, în urma întrării în vigoare din 1 octombrie 2018 a reformei fiscale ce include și prevederea de micșorarea impozitului pe venit de la 18% la 12%, dar și majorarea scutirii personale anuale până la 24 de mii de lei, mai multe persoane au început să primeasca salarii majorate. Totodată, Ministerul Finanțelor a fost sesizat că un număr mic de angajați, în special din categoria personalului auxiliar, că aceștia au primit salarii diminuate. Ca urmare a verificărilor operative efectuate de către experții ministerului Finanțelor, s-a depistat că situația a fost cauzată de o eroare contabilă de calcul. Această eroare a fost corectată și în zilele imediat următoare vor fi achitate diferențele de salariu.

Vârsta maximă a solicitanților care pot aplica la Programul „Prima Casă” ar putea fi extinsă de la 45 până la 50 de ani. Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii privind unele măsuri în vederea implementării Programului de stat „Prima Casă”. Prin acest proiect se urmărește extinderea categoriilor de beneficiari care pot aplica la Programul de stat „Prima casă”, ceea ce va determina reducerea migrației și menținerea forței de muncă, precum și reducerea fenomenului economiei tenebre prin creșterea ratei de angajări oficiale în economia națională și transparentizarea salarizării.

Vârsta tinerilor fermieri care se pot încadra în programul de acordare a subvențiilor în avans va fi extinsă de la 35 la 40 de ani. Executivul a aprobat ieri un proiect de lege ce prevede modificări la Legea cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturi și mediului rural. Proiectul are ca scop optimizarea și eficientizarea politicii statului în domeniul subvenționării în agricultură.

 Criza epidemiologică cauzată de COVID-19 a creat dificultăți în activitatea mediului de business, iar recuperarea sectorului va dura mai mult timp. Pentru a depăși efectele acestei crize sunt necesare eforturi comune atât din partea autorităților, partenerilor de dezvoltare, cât și mediului de afaceri.   Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) - Acordul între UE și Republica Moldova, ce urmărește o relație comercială preferențială, bazată pe condiții mutual avantajoase, este unul din instrumentele ce oferă oportunități în dezvoltarea afacerilor.  

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova (CV) a fost aprobat în lectură finală în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent și urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023. Adoptarea documentului derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de RM în partea ce vizează armonizarea cadrului vamal național la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013, precum și la alte 8 acte normative ale Uniunii Europene.   Implementarea noului act normativ are obiectiv principal intensificarea comerțului internațional prin: armonizarea cadrului legislativ național vamal la standardele europene; reducerea costurilor legate de declararea mărfurilor; utilizarea tehnologiilor informaționale pentru toate procedurile vamale;

Persoanele fizice din țara noastră au importat în primele zece luni ale anului curent mărfuri și produse în valoare de $171,3 mil., cu 15,7%, mai mult în raport cu aceeași perioadă din anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Creșterea a fost condiționată de majorarea importurilor de autoturisme cu 18,9%, cărora le-au revenit 82,7% din totalul importurilor realizate de persoanele fizice. Totodată, în ianuarie-octombrie 2019 importurile de mărfuri realizate de persoanele juridice au constituit $4,8 mld., mai mult cu 1,7% decât în 2018. Doar în luna octombrie au fost importate mărfuri în sumă de $525,2 mil., cu 4,7% mai mult față de luna anterioară și cu 2,9% mai puțin comparativ cu luna octombrie 2018.

Biroul Național de Statistică a făcut publice datele cu privire la câștigul salarial mediu lunar brut din economia națională pentru anul 2018. Astfel, acesta a constituit 6446,4 lei și s-a majorat comparativ cu anul 2017 (în valoare nominală) cu 13,2%. Ajustat la indicele prețurilor de consum, salariile au sporit cu 9,9%. BNS comunică că, în trimestrul IV al anului 2018, câștigul salarial mediu lunar a constituit 6987,5 lei, majorarea fiind cu 14,3% față de trimestrul IV 2017. Conform datelor prezentate, în sectorul bugetar câștigul salarial mediu lunar a constituit 6094,8 lei, majorându-se cu 18,0% față de trimestrul IV 2017, pe când în sectorul real salariul a fost de 7337,3 lei și denotă o creștere cu 13,0%.

Credibilitatea situaţiilor financiare este un aspect sensibil, care influenţează semnificativ încrederea utilizatorilor acestor situații. Raportarea în audit reprezintă un subiect important, datorită impactului asupra situațiilor financiare, şi, în final, asupra procesului de luare a deciziilor de către utilizatori.

 Dacă în aria terenului din care urmează a fi extrase minerale utile nimerește un lot ce aparține unei entități agricole ocupat cu culturi de câmp, atunci prin hotărâre de Guvern sau prin decizia administrației publice locale, poate fi atribuit entității cu activitate extractivă pentru a extrage resursele minerale aferente. Această atribuire este posibilă cu condiția recuperării pierderilor agricole pe care le suportă proprietarul terenului atribuit. Perioada pe parcursul căreia este atribuit terenul din care entitatea  respectivă intenționează să extragă resurse minerale poate să cuprindă: