Guvernul Republicii Moldova intenționează să implementeze un șir de măsuri ce vor asigura o creștere durabilă a volumului de producere în sectorul laptelui. În acest sens, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a elaborat proiectul Programului național de dezvoltare a sectorului de lapte în Republica Moldova (PNDSL), care a fost examinat în cadrul ultimei ședințe a secretarilor de stat.   Autorii afirmă că obiectivul general al programului prevede înființarea de exploatații competitive și retehnologizarea celor existente prin atragerea investițiilor și folosirea fondurilor structurale în domeniul creșterii animalelor.

La 29 noiembrie 2018 a fost adoptată Legea nr. 273/2018 pentru modificarea unor acte legislative — Legea privind securitatea industrială a obiectelor periculoase, Codul contravențional și Legea cu privire la asigurări. În mod special a fost modificat art.16* din Legea privind securitatea industrială a obiectelor periculoase, fiind reglementată în mod expres mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii în caz de avarie la obiectul industrial periculos, a cărei mărime, în dependență de pericol a obiectelor, variază de la 5 mil. lei până la 100 mil. lei. Anterior, mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii se stabilea în baza rezultatelor evaluării riscului la obiectele respective.

În luna iulie 2020 prețurile producătorului în industrie s-au micșorat față de luna iunie curent cu 0,1%, comparativ cu iulie 2019 prețurile s-au majorat cu 1,9%, iar față de decembrie 2019 – cu 1,7%, anunță Biroul Național de Statistică.   Astfel, în industria extractivă, în luna iulie 2020, prețurile producătorului s-au majorat față de iunie curent cu 0,8%, față de iulie 2019 – s-au micșorat cu 0,3% și față de decembrie 2019 – s-au majorat cu 0,3%.

Astăzi, 31 decembrie 2020, în cadrul unei conferințe de presă susținută de prim-ministrul Ion Chicu și miniștrii Serghei Pușcuța, Viorica Dumbrăveanu și Anatol Usatîi au fost prezentate cele mai importante rezultate înregistrate pe parcursul anului 2020 în domeniile administrate de Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) invită specialiștii începători în finanțe publice să se înscrie la cursul de instruire la distanță cu tema: „Finanțe publice: practica și teoria pentru specialiștii începători”, care va loc în perioada 15 – 19 iunie 2020.     Cursul are o durată de cinci zile, 18 ore de studii și se va desfășura în intervalul orelor  9.00 și 13.00. Instruirile sunt contra plată. Ele vor decurge în regim de videoconferință, cu utilizarea aplicației Zoom.

Îmbunătăţirea calităţii şi preciziei datelor, diminuarea timpului și a duratei prestării serviciilor, posibilitatea accesării datelor în timp real, automatizarea proceselor în cursul prestării serviciilor publice – acestea și alte avantaje vor fi oferite prin intermediul schimbului de date între autorități.

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2021 a fost votat ieri în lectura a doua. Acesta prevede că veniturile bugetului de stat vor constitui 41,415 mld. lei, în creștere cu circa 11,3% față de bugetul de stat aprobat pentru anul 2020. Ponderea veniturilor în PIB se estimează la un nivel de 18,7%. În structura veniturilor bugetului de stat pentru anul viitor, partea preponderentă – 92,2%, o vor deține încasările din impozite și taxe, cu o creștere de 11,6% comparativ cu anul curent.   Cheltuielile bugetului de stat vor atinge 55,399 mld. lei, înregistrând o creștere cu 4,1% comparativ cu 2020.

În cazul amenajării și utilării depozitului vamal provizoriu, va fi obligatorie instalarea sistemului de supraveghere video, care va corespunde următoarelor cerințe :   numărul de camere video instalate trebuie să asigure supravegherea perimetrului depozitului provizoriu atât din exterior, cât și din interior (minimum 2 camere); camerele video trebuie să reflecte imaginea din interior, în special, în locul unde sunt depozitate mărfurile, inclusiv, căile de acces în/din depozitul provizoriu; parametrii tehnici ai camerelor video trebuie să fie compatibili cu softul „SMART PSS” sau „IVMS” (la decizia deținătorului de depozit provizoriu);

Voucherul turistic este un document de plată sub formă de bonuri valorice eliberat angajaților pentru acoperirea unor cheltuieli ocazionate de efectuarea concediului de odihnă în regim de turism intern, pentru acoperirea cheltuielilor cu servicii turistice/de călătorie, cazare, alimentare, de recuperare a capacității de muncă, agrement, excursii dacă se regăsesc într-un pachet de servicii turistice.   Noțiunea respectivă ar putea fi inclusă în Codul fiscal, Codul muncii, Legea nr.489/1999 cu privire la sistemul public de asigurări sociale și Legea nr.352/2006 cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în RM. Proiectul de lege respectiv este înregistrat în Parlament, autor documentului fiind un grup de deputați care susțin că suplinirea legislației naționale cu prevederile respective ar oferi posibilitatea să supraviețuiască sectorului turismului autohton, drept cel mai afectat de consecințele pandemiei.

În rubrica „Sectorul bugetar” a revistei „monitorul fiscal FISC.md” care va ieși recent de sub tipar va fi publicat articolul elaborat de Elena Taban în care autorul se referă la inventarierea patrimoniului public și înregistrarea rezultatelor acesteia în contabilitatea entităților bugetare.     Autorul atrage atenția că o sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art.6 din Legea contabilității nr. 113/2007 sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea. Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în trimestrul III al anului 2017, câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 5809,1 lei și a înregistrat o creștere de 11,1% față de trimestrul III al anului 2016.

Ministerul Finanțelor a organizat joi, 13 august 2020, a doua ședință a Grupului de lucru responsabil de implicațiile taxei pe valoare adăugată (TVA) în agricultură. Discuțiile au vizat inițiativa legislativă de modificare a Codului fiscal, precum și propunerile Ministerului Finanțelor privind regimul TVA în agricultură.   Astfel, în debutul ședinței a fost examinată inițiativa legislativă ce vizează propunerea de aplicare a procedurii taxării inverse pentru livrarea de cereale și plante tehnice, inclusiv semințe oleaginoase și sfeclă de zahăr în Republica Moldova. Subiectul a fost abordat prin prisma unor exemple concrete oferite de către Ministerul Finanțelor, fiind, totodată, descris și prezentat detaliat de către autorul proiectului de lege.

Principale acte normative care reglementează domeniul aplicării echipamentelor de casă și de control (ECC) sunt Codul fiscal, Codul contravențional nr. 218/2008, Hotărârea Guvernului 141/2019 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă şi de control la efectuarea decontărilor (HG nr.141), Cerințele tehnice față de mașinile de casă și de control, aprobate prin Decizia Comisiei interdepartamentale pentru mașinile de casă și control din 17.07.1998, Ordinul SFS nr. 131/2019 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de evidenţă şi sigilare a echipamentelor de casă şi de control (Regulament) și altele.

Startup-urile tehnologice sunt întreprindere rezidente ale parcului pentru tehnologia informației „Moldova IT park” înregistrate în RM, care solicită finanțare nerambursabilă sub formă de granturi pentru cel puțin un produs sau serviciu digital în limita de 80% din costurile legate de dezvoltarea și promovarea produselor și serviciilor digitale, dar nu mai mult de 500 mii lei.   Ministerul Economiei și Infrastructurii propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului Fondului de susținere a inovațiilor digitale și startup-urilor tehnologice (Fond).

Trei parcuri solare fotovoltaice cu o capacitate totală de 28 MW vor fi construite în Republica Moldova. Proiectul planului investițional a fost prezentat de către ministrul Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean, în cadrul unei vizite de lucru la cel mai mare parc solar fotovoltaic din Republica Moldova – Fly Ren, fiind discutate cu administrația companiei despre capacitățile de producere a parcului, problemele și impedimentele cu care se confruntă entitatea la momentul actual.   Potrivit reprezentanților Fly Ren, parcul solar are o capacitate de 1MW și este situat pe o suprafață de aproximativ 2 ha. Pe teritoriul acestuia sunt amplasate circa 3700 de panouri solare, care pe parcursul unui an calendaristic generează 1,2 mil. kWh. În perspectivă compania intenționează să construiască încă trei parcuri fotovoltaice: la Bulboaca, Cărpineni și Nisporeni.

În conformitate cu prevederile art.8 alin.(2) lit.c) din CF, contribuabilul este obligat să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul echipamentelor de casă şi de control (ECC), respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate, al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea ECC.   Principiile generale de utilizare şi exploatare a ECC sunt prevăzute de  Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.141/2019. 

Prin derogare de la pct. 24 al Regulamentului privind modul de acordare din bugetul de stat a compensațiilor pentru salariații angajați în sectorul privat participanți în cadrul Programului de stat „Prima casă” aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 253/2019, pe perioada stării de urgență, achitarea compensațiilor bănești pentru beneficiarii de compensații acceptați în programul de compensare destinat salariaților din sectorul privat (Prima casă 4), se va efectua în baza fondului de salarizare și altor recompense obținute de către beneficiar, reflectată în darea de seamă privind impozitul pe venit, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală reținute și contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate aferent lunii februarie 2020.

Odată cu declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020, Comisia pentru Situații Excepționale a RM (în continuare – Comisia) este în drept să emită dispoziții prin care se stabilește un regim special de lucru pentru toate entitățile. Dispozițiile Comisiei sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul RM.

„Guvernul Republicii Moldova a fost consecvent în consolidarea sectorului TIC în ultimii ani, elaborând o serie de politici pentru susținerea sectorului. Doar câteva dintre aceste măsuri de impact sunt „Strategia Moldova Digitală 2020”, două documente de politici dedicate creșterii competitivității industriei IT și promovarea inovației digitale, Legea privind parcurile IT și IT Viza. Un rol special în acest domeniu îi revine startup-urilor tehnologice, care sunt un motor pentru promovarea inovației digitale. În acest sens încurajez antreprenorii și potențialii investitori să dezvolte și să promoveze soluții digitale adaptate la piața actuală, iar noi vom munci și în continuare pentru a elabora instrumente de susținere în acest sens și a elimina constrângerile existente”, a declarat Anatol Usatîi, ministrul Economiei și Infrastructurii, în cadrul evenimentului de deschidere „Moldova Startup Week 2020”, care are loc în perioada 16-20 noiembrie.

Volumul veniturilor provenite din activitățile desfășurate în sectorul comunicațiilor electronice (telefonie mobilă și fixă, Internet mobil și fix, retransmisie a programelor audiovizuale) în trimestrul II al anului curent s-a diminuat comparativ cu perioada similară a anului trecut cu 6,8%, constituind 1,4 mld. lei, conform Raportului  publicat  de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI).   Astfel, în perioada ianuarie-iunie 2020, volumul total al vânzărilor efectuate de furnizorii de telefonie mobilă a înregistrat o scădere de 9,9% faţă de aceeași perioadă din 2019 şi a atins cifra de 707,1 mil. lei. Totodată, numărul total al utilizatorilor de telefonie mobilă s-a micșorat cu 5% şi a constituit peste 4,2 mil. utilizatori. În același timp, din numărul total al utilizatorilor, ponderea celor activi a constituit 79,3%, iar a celor pasivi – 20,7%.