În anul 2019 persoana fizică A și persoana fizică B, frați, ambii cetățeni ai RM, primesc prin moștenire un bun imobil (casă de locuit în valoare de 244 mii lei ) cu cota parte a câte 0,5 parte din imobil. Ulterior, pe parcursul anului 2021, persoana fizică A donează cota sa parte din bunul imobil deținut în folosul fratelui – persoana B. Care sunt obligațiile fiscale cu privire la impozitul pe venit ale contribuabililor menționați pentru perioadele fiscale 2019 - 2021? Menționăm, persoana fizică A pe parcursul perioadei fiscale 2021 a obținut un venit salarial în suma de 69000 lei.  

În conformitate cu prevederile art.901 alin. (34) din Codul fiscal (CF), subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art.54, precum şi altor persoane decât cele specificate la art.90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) (în continuare – Locațiune) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7% din valoarea contractului. Persoanele menţionate sunt obligate, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat (SFS) indiferent de locul de domiciliu (reședință) al contribuabilului (locator/arendator) sau locul amplasării bunului imobil transmis în Locațiune.

Potrivit art.95 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal, livrarea către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională potrivit legislaţiei, a proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012, nu reprezintă obiect impozabil cu TVA.

În ce constau modificările efectuate la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată, referitor scopul SRL, care este creșterea valorii sale?

Codul fiscal statuează dreptul funcționarului fiscal de a efectua controale asupra modului în care contribuabilii respectă legislația fiscală, de a efectua cumpărătura de control în cadrul controlului fiscal, precum și dreptul de a cere explicații și informații de rigoare asupra problemelor identificate în timpul controlului (art. 134 din CF).   Una din metodele de efectuare a controlului fiscal la fața locului este verificarea operativă care, conform prevederilor CF, este caracterizată prin următoarele:

Despre formarea capitalului social în baza aporturilor în natură a asociaților   În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr.135/2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr.135/2007), capitalul social al societății se constituie din aporturile asociaților și reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le dețină societatea. Art. 22 din legea prenotată prevede că, în calitate de aport la capitalul social, pot fi acceptate bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, și mijloace bănești. Potrivit art. 23 a actului normativ menționat, bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societății, dacă actul de constituire nu prevede altfel[1].

Aplicarea tratatelor internaţionale care reglementează impozitarea sau includ norme ce reglementează impozitarea se efectuează în modul stabilit de prevederile tratatelor internaţionale şi ale legislaţiei fiscale din Republica Moldova. Prevederile tratatelor internaţionale prevalează asupra legislaţiei fiscale din Republica Moldova, iar în cazul în care sunt cote diferite de impozitare în tratatele internaţionale şi în legislaţia fiscală din Republica Moldova, se aplică cotele de impozitare mai favorabile, prevede Codul fiscal al RM. Până în momentul de față Republica Moldova are semnate și aplică 50 de Convenții și Tratate pentru evitarea dublei impuneri.  

Optimizarea evidenței contribuabililor și obligațiilor fiscale ale acestora, eficientizarea calculării și achitării impozitelor și taxelor locale de către perceptorii fiscali la buget sunt scopurile modificărilor preconizate la Hotărârea Guvernului nr.998 privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriei. Proiectul a fost examinat la ședința secretarilor de stat, care a avut loc săptămâna curentă. Conform documentului, din 1 ianuarie 2020, perceptorii fiscali din cadrul primăriilor vor utiliza în mod obligatoriu Sistemul informațional automatizat «Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale» (SIA SCITL) în scopul organizării evidenței obligațiilor fiscale la impozitele și taxele locale aferente persoanelor fizice care nu sunt înregistrate în calitate de întreprinzător.

În Monitorul Oficial al RM din 22 iunie 2018 au fost publicate modificările operate în Legea nr. 1453/2002 cu privire la notariat şi Decretul privind promulgarea acesteia. Anterior art.51 al. 1 al Legii nominalizate prevedea că contractul de înstrăinare şi contractul de gaj al bunurilor supuse înregistrării se autentificau de notari cu condiţia prezentării documentelor care confirmă dreptul de proprietate asupra acestor bunuri, a avizului organului fiscal teritorial privind existenţa sau lipsa restanţelor la impozitul pe bunurile imobile şi a altor plăţi obligatorii la bugetul de stat pentru aceste bunuri, precum şi a extrasului din registrul gajului despre lipsa gajului acestor bunuri.

Context O companie de construcții realizează un proiect rezidențial într-o zonă care nu este conectată la rețeaua de electricitate. Pentru a avea acces la aceasta, compania urmează să construiască o stație electrică, urmând ca ea să fie transferată întreprinderii responsabile de furnizare a energiei electrice.

În primele trei luni ale anului 2021 de către toate autorităţile contractante au fost realizate proceduri de achiziţii publice în valoare totală de peste 1,6 mld. lei, cu 220 mil. lei mai puțin decât în perioada similară a anului 2020, ceea ce reprezintă o diminuare de 12,07%, potrivit Raportului publicat de Agenția Achiziții Publice, deși în trimestrul I al anului curent au fost încheiate 3365 contracte de achiziții şi acorduri adiționale, cu 302 mai multe decât în perioada similară a anului 2020.   Analizând informaţia privind repartizarea achiziţiilor publice după tipul obiectului de achiziţie, constatăm că cele mai multe contracte au fost încheiate pentru procurarea de bunuri – 2388. Pentru achiziționarea de lucrări au fost încheiate 154 contracte și 623 – pentru servicii.

Pe parcursul anul precedent, Agenția Protecția Consumatorului și Supravegherea Pieței (APCSP) a înregistrat și examinat 1400 petiții, dintre care 1126 au parvenit direct de la consumatori; 274 au fost remise de alte autorități; 307 – readresate altor autorități pentru soluționare conform competențelor, alte 1043 au fost examinate din oficiu, fiind transmis răspuns petiționarului, iar 50 au fost examinate prin control inopinat, se spune în Raportul privind activitatea de protecție a consumatorilor pentru anul 2020 recent publicat de autoritate.   În document este menționat că pe cale amiabilă au fost soluționate 121 petiții, în care agenții economici au reparat prejudiciul cauzat consumatorului, inclusiv restituind contravaloarea produselor neconforme.

Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) se prezintă de către persoanele juridice, persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător (cu excepţia întreprinzătorii individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) al căror număr mediu anual de salariați, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A.). (Ordinul SFS nr. 108 din 19.05.2017//MO nr. 162-170/991 din 26.05.2017).

Achizițiile publice desfășurate în cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii în anii 2019-2020 nu au întrunit în totalitate principiile fundamentale aplicate în acest domeniu, fiind identificate probleme ce țin de reglementarea necorespunzătoare a activității grupurilor de lucru pentru achiziții în cadrul autorităților contractante; calitatea redusă a planificării achizițiilor publice; digitalizarea neexhaustivă a achizițiilor publice de valoare mică, precum și lipsa sistemelor automatizate de monitoring, raportare și analiză a achizițiilor publice desfășurate.   În Monitorul Oficial din 28 mai curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr.17 din 29 aprilie 2021 cu privire la Raportul auditului conformității

La 26 iunie curent a intrat în vigoare Legea nr.74/2020 privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale. În acest context, autoritățile au elaborat proiectul Hotărârii de Guvern pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de atribuire al contractelor de achiziții sectoriale/ acordurilor-cadru, care a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 8 iulie curent.   Prevederile Normelor se vor aplica de către entitățile contractante la atribuirea contractelor de achiziții a bunurilor, lucrărilor sau a serviciilor, ale căror valoare estimată, fără TVA, este egală cu sau mai mare decât:

Serviciul Fiscal de Stat a acumulat 338,7 mil. lei la bugetul public național din taxele achitate de către contribuabili drept impozit pe bunurile imobiliare, depășind acumulările perioadei similare a anului precedent cu 23,2 mil. lei sau cu 7,4%. Proprietarii de imobile care au achitat integral impozitul menționat până la 2 iulie, au beneficiat de reducere de 15 la sută din suma impozitului calculat.

Cum urmează a fi impozitate și declarate veniturile nerezidenţilor care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova conform art.5 pct.151) din CF în cazul înstrăinării imobilizărilor corporale?   Conform art.39 alin.(1) din Codul fiscal, activele de capital presupun acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător, proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător, terenurile, opţionul la procurarea sau vînzarea activelor de capital.

Entitățile din sistemul bugetar sunt obligate să prezinte rapoartele financiare pentru anul 2021 pe suport de hârtie și  în format electronic, prin Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice al Ministerului Finanțelor (modulul CNFD) strict în termenele stabilite pentru autoritățile  publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale în Anexele 1 și 2 la OMF nr. 144 din  09.12.2021 și variază între 14 februarie și 3 martie 2022. La  rândul lor, conform pct. 2 din ordinul menționat, conducătorii autorităților publice centrale, șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale (UAT) pentru asigurarea  prezentării rapoartelor financiare pentru anul 2021 în termenele menționate stabilesc termenele de prezentare a rapoartelor financiare pentru entitățile bugetare subordonate.

Considerații generale   Pentru satisfacerea necesităţilor de bunuri, lucrări şi servicii, autoritatea contractantă este obligată să planifice contracte de achiziţii publice, care urmează a fi încheiate ca rezultat al desfăşurării procedurilor de achiziţie publică, cu respectarea principiilor asigurării concurenţei, eficienţei, transparenţei, tratamentului egal, nediscriminării şi nedivizării acestora. Condiţiile de planificare a contractului de achiziţii publice, potrivit Regulamentului cu privire la modul de planificare a contractelor de achiziţii publice (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1419/2016), sunt următoarele: a) cunoaşterea exactă a necesităţilor de bunuri, lucrări sau servicii;

Serviciul Fiscal de Stat reamintește că au mai rămas 2 zile până la termenul limită, prevăzut de legislația în vigoare, în care contribuabilii pot achita prima rată a impozitului pe bunurile imobiliare și a impozitului funciar, aferent perioadei fiscale a anului 2018. Totodată, menționăm că, în condițiile neachitării impozitelor respective în termenul prevăzut, pentru fiecare zi de întârziere se va aplica majorarea de întârziere.