În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător, iar, în conformitate cu prevederile alin. (3) al aceluiaşi articol, deducerea cheltuielilor de delegaţii, de reprezentanţă, de asigurare a agenţilor economici se permite în limitele stabilite de Guvern.

Numărul de taxe şi contribuţii din România şi plăţile aferente continuă să rămână mare comparativ cu ţările dezvoltate, astfel că firmele ajung să aloce mai mult timp pentru administrarea fiscală a afacerii decât pentru a se ocupa de business. Banca Mondială a ajuns la concluzia că România are cele mai multe plăţi fiscale din UE, pentru achitarea cărora o companie pierde anual 200 de ore. Consultanţii fiscali caracterizează relaţia contribuabilului român cu Fiscul ca fiind „o permanentă aventură“, el trebuind să se înarmeze cu foarte multă răbdare când se duce la ghişeele Fiscului.

Ministerul Economiei constată o majorare a investiţiilor străine directe în economia națională, a exporturilor și importurilor, precum și o micșorare a cererii de resurse energetice într-o analiză privind Balanța de plăți în I semestru al anului 2013.

Veniturile obtinute de catre persoane fizice din jocuri de noroc tip slot-machine, videoloterie, pariuri in cota fixa, jocuri de noroc on-line, jocuri caracteristice cazinourilor si cluburilor de poker nu vor mai fi impozitate de Guvern, cu argumentul ca autoritatile nu pot afla castigul acestora.

Modul şi termenele de restituire a sumelor plătite în plus şi a sumelor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite, se reglementează de art. 175, 176 ale Codului fiscal, Anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 77 din 30.01.2008 şi Ordinul IFPS nr. 770 din 14.09.2011 „Cu privire la aprobarea Regulamentului privind restituirea persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător a sumelor aferente impozitului pe venit achitate/reţinute în plus”.

TVA va scădea la 9%, cel mai probabil, şi în sectorul cărnii, unde evaziunea a crescut de la majorarea taxei la 24%, a declarat miercuri secretarul de stat din Ministerul Agriculturii Achim Irimescu.

Datoria Spaniei va creste la aproape 100% din PIB, pana la sfarsitul anului viitor, cel mai ridicat nivel din ultimii peste 100 de ani, conform proiectului de buget pe 2014 trimis, luni, Parlamentului de la Madrid.

Guvernul rus ar trebui să evite majorarea cheltuielilor bugetare şi de asemenea să nu relaxeze politica monetară în ideea de a menţine inflaţia sub control, a apreciat marţi Fondul Monetar Internaţional (FMI) care şi-a redus estimările privind creşterea economică înregistrată în acest an de Rusia, transmite Reuters.

Aspecte generale juridice În conformitate cu capitolul IX din Codul civil al Republicii Moldova, arenda este contractul încheiat între o parte – proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole (arendator) – şi altă parte (arendaş) cu privire la exploatarea acestora pe o durată determinată şi la un preţ stabilit de părţi.

Ministerul Finantelor Publice (MFP) va introduce, de la 1 septembrie, accize la bijuteriile din aur si platina, cu exceptia verighetelor, nivelul accizei fiind de 1 euro pe gram pentru aurul sub 14K si 2 euro pe gramul de aur de peste 14K. De asemenea, alte bunuri de lux vor fi supuse accizarii incepand de la 1 septembrie, prevede o Ordonanta de Urgenta adoptata de Guvern la sfarsitul lunii iulie, potrivit Agerpres.

Următorul produs pentru care ar trebui redusă taxa pe valoarea adăugată, dacă se va dovedi că scăderea TVA la pâine a avut în final efecte benefice, este produsul din carne, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

La sfârşitul ultimei sesiuni parlamentare, Legislativul a adoptat un proiect care presupune plafonarea taxelor locale. Această prevedere a stârnit un val de nemulţumiri din partea primarilor oraşelor care acuză parlamentarii de lobarea intereselor marilor agenţi economici şi de încălcarea legislaţiei, fiindcă nu au fost consultaţi la luarea acestei decizii.

1. Alocaţie socială de stat pentru unele categorii de cetăţeni. 2. Alocaţie lunară de stat pentru unele categorii de populaţie. 3. Alocaţie socială pentru îngrijirea invalizilor din copilărie de gradul I, pentru îngrijirea la domiciliu a unui copil invalid în vîrstă de pînă la 18 ani cu severitatea I, a invalizilor de gradul I ţintuiţi la pat din rîndul persoanelor care au devenit invalide în urma participării la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl şi a invalizilor nevăzători de gradul I.

Începînd cu 14.03.2013, în Republica Moldova, în legătură cu adoptarea Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, procedura privind declararea stării de insolvabilitate a întreprinderilor se va simplifica, iar termenii de realizare a acestora vor fi reduşi. Legea insolvabilității este aplicabilă la practica europeană avînd o abordare unică față de procedura de insolvabilitate a întreprinderilor. În acest context, legea prevede un şir de modalități şi un spectru larg de instrumente legale întru identificarea unei hotărîri în cazul în care întreprinderea insolvabilă poate fi salvată de la lichidare.

Noua taxare a microîntreprinderilor, prin impozitul forfetar, care este introdusă de autorităţi pentru diminua evaziunea, ar putea avea efectul opus, de încurajare a muncii la negru.

Elveţia a transferat mai multe sute de milioane de franci fiscului din Marea Britanie şi celui din Austria, în cadrul noilor acorduri fiscale cu cele două ţări, în vigoare de la începutul acestui an, a anunţat joi Ministerul elveţian al Finanţelor, transmite AFP. Fiscul britanic a primit 372 de milioane de franci elveţieni (310 milioane euro), iar cel din Austria 515 milioane de franci. Purtătorul de cuvânt al Ministerului elveţian de Finanţe a precizat că este vorba despre o primă plată dintr-o serie de 12 care vor avea loc lunar până în iunie 2014. Acordurile bilaterale au rolul să compenseze pierderile generate celor două ţări de averile păstrate în Elveţia de-al lungul anilor, care nu au fost declarate în ţările de origine.

Monitorul Oficial nr. 263-269 din 21.12.2012 Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. – (1) Bugetul de stat pe anul 2013 se aprobă la venituri în sumă de 22 736 643,5 mii de lei şi la cheltuieli în sumă de 23 611 476,2 mii de lei, cu un deficit în sumă de 874 832,7 mii de lei.

Începînd cu 13.01.2012, prin legea nr. 267 din 23.12.2011, a fost modificată noţiunea de „Royalty (redevenţă)”, la aplicarea impozitului pe venit. Această modificare a fost făcută cu scopul de a evita dublarea normelor existente în Codul fiscal, şi anume a art. 12 pct. 1) şi art. 71 lit. j). Totodată, această noţiune se completează în contextul celei definite în Convenţiile (Acordurile) pentru evitarea dublei impuneri încheiate de Republica Moldova cu alte State, cu toate că scopul iniţial al acestei modificări a fost definirea noţiunii de royalty (redevenţă) în conformitate cu cea din Modelul Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) (versiunea 2010). În tabelul de mai jos se prezintă reglementările care au fost/sînt în vigoare pînă la/după data de 13.01.2012.

Dle Mirzoev, de ce în Moldova oamenilor nu le place să plătească impozitele și, să-i spunem pe șleau, mulți nici nu le plătesc? Auzind întrebarea, mai întîi am zîmbit, apoi m-am pus pe gînduri. Mi-am amintit de zicala cu două lucruri inevitabile în viață – moartea și impozitele… Desigur, nimeni nu e bucuros să plătească impozite, însă în multe alte țări acestea se plătesc la un nivel mai înalt, pentru că există, în primul rînd, înţelegerea că veniturile din impozite sunt folosite pentru a asigura binele public și, în al doilea, încrederea că acești bani vor fi utilizați în folosul societății. În afară de aceasta, este mai complicat de comis evaziuni fiscale și acestea se sancționează mai dur. Asta dacă facem o comparație cu țările dezvoltate. Cred că acestea ar fi direcțiile în care trebuie să fie concentrate eforturile autorităților – cooperarea cu mediul de afaceri, societatea în general, pe de o parte, și îmbunătățirea calității administrării fiscale, pe de altă parte. Atunci am putea spera că vor fi înregistrate progrese.

Pentru încălcarea îndatoririlor de serviciu, a normelor de conduită, pentru pagubele materiale pricinuite, contravenţiile sau infracţiunile, săvîrşite în timpul serviciului sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor funcţiei, inspectorul fiscal poartă răspundere disciplinară, civilă, administrativă, penală, după caz. Specificarea juridică a responsabilităţilor inspectorilor fiscali rezultă nemijlocit din prevederile art. 129 pct. 4) din Codul fiscal şi art. 56 al Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008.