Entitatea rezidentă al RM a contractat o companie juridică și a achitat serviciile acesteia pentru acordarea dreptului de ședere provizorie unui asociat nerezident. Sunt impozabile aceste cheltuieli suportate de către entitatea rezidentă în favoarea asociatul nerezident?   Conform prevederilor art. 70 alin. (1) și alin. (2) din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut:   a) în RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă;  b) peste hotarele RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.    

La data de 5 iunie anul 2025 a intrat în vigoare Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 266 din 21.05.2025 cu privire la modificarea Ordinului SFS nr. 427/2018 cu privire la stabilirea modului,

Serviciul Fiscal de Stat atenționează că, începând cu 1 ianuarie 2021, urmare a modificărilor operate la art.901 alin.(3) din Codul fiscal, a fost modificată cota impozitului pe venit care se aplică la determinarea impozitului din veniturile achitate în folosul persoanelor fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole, de la 10% la 12%.

În conformitate cu prevederile alin. (3) art. 90¹ din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 din Codul fiscal, reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie si/sau folosinţă (locaţiune, arenda, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare si imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.     

În cazul în care contribuabilul observă că a comis erori la completarea datelor persoanei asigurate în darea de seamă IPC21 (tabelul nr.2) ce nu țin de obligațiile aferente contribuțiilor de asigurare socială, cum ar fi: perioada de muncă, categoria persoanei asigurate sau tariful pentru calcularea contribuției și care au un impact asupra stabilirii prestațiilor sociale, acesta va avea posibilitatea de a efectua corectările necesare.   Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul Ordinului cu privire la modificarea Ordinului nr.94/2020  prin care a fost aprobat formularul tipizat Forma IPC21, ce are ca scop oferirea posibilității contribuabililor de a prezenta dări de seamă prin care să corecteze datele persoanelor asigurate, care nu țin de obligațiile aferente contribuțiilor de asigurări sociale, pentru o perioadă supusă anterior controlului fiscal.

Compania din ZEL beneficiază de import servicii — consultanță juridică furnizată de către persoana juridică din România. Apare în aceste circumstanțe obligația achitării TVA la importul de servicii, de prezentare a declarației TVA? Și dacă furnizorul nu prezintă certificatul de rezidență, apare obligația de reținere a impozitului la sursa de plata de 12%?

Cheltuielile agenților economici se permit spre deducere în cazul în care acesta va confirma documentar că cheltuielile respective au fost efectuate în cadrul activității de întreprinzător și corespund prevederilor expuse la art. 24 alin. (1) din Codul fiscal și pct. 26 din anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.  

Platformele de finanțare participativă (crowdfunding) ar putea deveni instrumente de atragere a economiilor cetățenilor aflați peste hotare și platforme de investiții pentru capitalul aflat deja în țară. Start-up-urile și ÎMM-urile ar avea o alternativă mai accesibilă de finanțare ce ar putea genera noi locuri de muncă. Totuși, în Republica Moldova un cadru normativ special pentru prestarea serviciilor de finanțare participativă nu a fost elaborat, iar dezvoltarea acestuia a fost abordată în cadrul Fintech Moldova Conference 2021, dedicată transformărilor digitale ale ecosistemului financiar.   „Legislația națională prevede doar o definiție a finanțării participative ce acoperă o singură categorie a acestui domeniu. Această prevedere este insuficientă

În „Monitorul Oficial” nr. 249-250 din 17.07.2023 a fost publicat Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 64 din 14.07.2023 care prevede unele modificări la Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 94/2020

SRL ALFA suportă cheltuieli pentru hrana angajaților. Cheltuie constituie 55 lei pentru un prânz pe zi lucrătoare pentru fiecare angajat. Salariul mediu al angajaților pentru 2021 este de 4000 lei.   Are entitatea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile privind hrana organizată a salariaților, dacă salariul mediu pe angajat este mai mic decât ¾ din salariul mediu lunar pe economie? În cazul descris (dacă salariul mediu e mai mic decît ¾ din salariul mediu lunar pe economie) cheltuielile ce depășesc 45 lei se consideră sau nu facilitate acordată de angajator? Sunt permise acestea spre deduceri în scopuri fiscale? Are obligația agentul economic de a calcula impozite salariale la suma integrală de 55 lei sau doar suma care depășește limitele stabilite de legislație (55 lei – 45 lei)? Cum se reflectă aceste plăți/cheltuieli în dările de seamă fiscale?

Urmează a fi impozitate sau nu îndemnizațiile primite potrivit art. 42 alin. (6) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public de către funcționari în cazul eliberării acestora din serviciul public?   Potrivit art. 42 alin. (6) din Legea nr. 158/2008 (în continuare – Lege) în cazul lichidării autorităţii publice, a reducerii efectivului de personal sau a lichidării funcţiei publice, funcţionarii publici care nu pot fi transferaţi şi/sau angajaţi, sunt eliberaţi din funcţie, beneficiind de plata unei indemnizaţii de şomer în mărime de un salariu mediu lunar şi a unei indemnizaţii de eliberare din serviciu calculate în corespundere cu vechimea în serviciul public după cum urmează:

BPO (business process outsourcing) desemneaza acele activitati externalizate de către o companie către un terț și este unul din domeniile cu cea mai mare rata de angajabilitate la momentul actual. În cadrul BPO se evidențiază zona de call-center, cu o pondere semnificativă în special în ceea ce privește numărul de angajați. Republica Moldova a devenit locul ideal pentru serviciile near-shore ca rezultat al unui sistem de învățământ cu rezultate satisfăcătoare ca medie și a forței de munca de bună calitate. Conform Association Business Service Leaders (ABSL), industria BPO/call-center a crescut cu 10-30% în ultimii ani și continuă să se extindă de la an la an. Principalii jucători din industrie prezic că aceasta poate sa ajungă domeniul cu cea mai mare angajabilitate. Prin urmare, se impune necesitatea investigării veniturilor generate de angajații acestui sector, din punct de vedere fiscal și contabil.

Potrivit prevederilor art.104 lit.f) din Codul fiscal, mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova

În cadrul prezentării de către Banca Mondială a rezultatelor studiului anual „Costul reglementării afacerilor 2018”, Iulia Costin, Secretarul General de Stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, s-a referit la facilitarea condițiilor de activitate a businessului în Republica Moldova. Procedurile simplificate de înregistrare a întreprinderilor, punerea în aplicare a sistemului informațional automatizat de gestionare şi eliberare a actelor permisive (SIA GEAP), procedura simplificată de notificare privind inițierea activității de comerț, reducerea numărului de activități ce necesită licențiere, diminuarea controalelor de stat şi a costurilor pentru obținerea certificatelor sanitare, scăderea ponderii întreprinderilor ale căror preţuri sunt reglementate de către stat sunt doar unele aspecte, care vin să simplifice activitatea mediului de afaceri. Cu toate acestea, și multe reforme guvernamentale încă sunt în proces de implementare, a precizat Iulia Costin.

Serviciul Fiscal de Stat informează că  termenul limită de achitare a impozitului pe venit în rate pentru trimestrul II al anului 2021 expiră la data de 25 iunie curent, conform art. 84 din Codul Fiscal.

În conformitate cu art. 901 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul menţionat, reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.         

La prezentarea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit CET18 pentru anul 2021 contribuabilii vor ține cont de unele intervenții în formular, ce urmează a fi aprobate prin ordin de către Ministerul Finanțelor. Proiectul acestuia este propus de autoritate pentru consultări publice și are drept scop aducerea în concordanță a formularului CET18 cu prevederile Codului fiscal, puse în aplicare din 1 ianuarie 2021, și acordând posibilitatea persoanelor fizice nerezidente de a-și deduce, în scopuri fiscale, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală la declararea veniturilor obținute în RM.   Astfel, se propune ca în anexa nr.1, Secțiunea a treia compartimentul H în rândul indicatorului H1 contribuabilul să reflecte veniturile sub formă de salariu

În conformitate cu prevederile art.901 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal, reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Similar Parcului IT, în Republica Moldova ar putea fi conceput parcul virtual pentru servicii de afaceri internaționale. Ministerul Economiei a propus pentru consultări publice Analiza impactului în procesul de fundamentare a proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea legii respective, care va replica regimul fiscal acordat Parcului IT, cu adaptare la specificul serviciilor de afaceri internaționale externațizate1.   Drept sector țintă în scopul analizei impactului au fost selectate activitățile economice de la 12 coduri CAEM (activități de contabilitate și audit financiar, consultanță în domeniul fiscal, afaceri și management, studierea pieței și de sondare a opiniei publice, activități în sectorul HR etc.), care ar putea deveni

Cantitatea totală de energie electrică procurată pentru acoperirea necesităților Republicii Moldova în anul 2018 a constituit circa 4304 mil. kW/h, în creștere cu 145 mil. kW/h comparativ cu anul precedent. Cantitatea de energie electrică produsă de producătorii locali este de 804 mil. kW/h, restul necesităților fiind asigurate din import.