Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Graficului controalelor de stat asupra activității rezidenților parcurilor industriale pentru anul 2021. În listă sunt incluse 13 entități din cadrul a trei parcuri  industriale – „Edineţ” (un agent economic), „Răut” (două întreprinderi) și „Tracom” (10 entități).   Conform proiectului, agenții economici vor fi supuși controlului în trimestrele II-IV ale anului curent, verificările fiind asigurate de Serviciul Fiscal de Stat (prin metoda de verificare totală privind corectitudinea și plenitudinea calculării și achitării la BPN a obligațiilor fiscale),

Pensiile se indexează în fiecare an, la 1 aprilie și la 1 octombrie. La 1 aprilie, coeficientul de indexare constituie media creșterii anuale a indicilor prețurilor de consum pentru ultimii 3 ani, iar la 1 octombrie  – rata inflației înregistrată în primul semestru al anului în curs. Coeficientul de indexare se stabilește de către Guvern.   Proiectul de lege care are drept scop majorarea coeficientului de indexare a pensiilor și altor prestații sociale a fost aprobat de Parlamentul RM, în acest sens fiind necesară intervenția în modalitatea de indexare.  

(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), partea II în nr. 4 (67) 2021) Entitatea cu activitate extractivă este obligată să lichideze excavațiile și să refacă terenurile ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe în respectarea prevederilor art. 39, lit. (i; m) din Codul subsolului nr. 3/2009, art. 54 lit. (c) din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător (cu modificările și completările ulterioare), art. 29 din Codul funciar nr. 828/1991. Lichidarea excavațiilor exprimă efectuarea lucrărilor de acoperire a golurilor formate după extracția resurselor minerale din sectorul respectiv sau întregul teren contractat. Aceste goluri (gropi) au diferite dimensiuni. Lucrările de lichidare a excavațiilor prevăd astuparea golurilor cu sol nefertil, iar stratul de 1,5-2 m până la suprafața solului – cu sol fertil.

Unul din angajaţii întreprinderii care în septembrie  2019 a fost eliberat din serviciu s-a adresat în instanţa de judecată. În luna mai 2021 a fost emisă hotărârea instanței prin care este dispusă restabilirea persoanei și achitarea de către întreprindere în beneficiul persoanei a unei sume în mărimea salariului mediu pe toată perioada de lipsă forţată de la serviciu. La etapa dată întreprinderea nu va achita suma respectivă, deoarece intenționează să atace hotărârea în instanțele superioare. Însă, potrivit aceleiași hotărâri, întreprinderea se obligă în conformitate cu art. 256 al Codului de procedură civilă să achite un salariu mediu care este stipulat că se execută imediat. Cum urmează a fi declarată această sumă în tabelul nr. 2 al Dării de seamă IPC21? Persoana urmează a fi reangajată începând cu luna iunie 2021.

Experți din domeniul vamal (atât din țară, cât și internaționali) s-au întrunit astăzi, 26 martie, în cea de-a doua zi a conferinței dedicate facilitării comerțului transfrontalier, în care au fost puse în discuție aspectele ce țin de determinarea valorii în vamă, logistica transfrontalieră în e-comerț, instrumente de stimulare a acestuia din perspectivă publică și corporativă, precum și asigurarea conformării la reglementările vamale.   Evenimentul este organizat de Serviciul Vamal, Delegația UE în Republica Moldova, Programul USAID Reforme Structurale în Moldova și Camera de Comerț Americană din Moldova în parteneriat cu Asociația Businessului European.

În trimestrul IV al anului 2020 a fost acceptată spre restituire supraplata impozitului pe venit persoanelor fizice (cetățeni) în sumă de 59,6 mil. lei, potrivit datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Suma este mai mare cu 4,5 mil. lei comparativ cu aceiași perioadă din anul 2019, când indicatorul a constituit 55,1 mil. lei.   Totodată, pentru anul 2020 suma totală aprobată spre restituire a constituit 114,5 mil. lei, în trimestrul I din anul precedent fiind acceptate spre restituire 4,4 mil. lei, în trimestrul II – 6,4 mil. lei, iar în trimestrul III – 44,1 mil. lei.  

La elaborarea politicilor și a cadrului normativ ar putea fi obligatorie consultarea autorităților administrației publice locale. Expertiza din partea acestora va fi asigurată în procesul de elaborare a politicilor și a legislației la un stadiu incipient, prin participarea la grupuri de lucru sau alte forme de cooperare. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă pentru modificarea unor acte legislative. Astfel, se propune ca la ședințele Guvernului să poată asista și reprezentanți ai administrației publice locale (APL) sau ai Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM). Totodată, Guvernul ar putea prezenta Parlamentului, cu titlu de inițiativă legislativă, proiecte de acte normative în domeniile ce țin de competența asociațiilor reprezentative ale APL/CALM.

În vederea determinării valorii în vamă, deseori operatorii economici se confruntă cu anumite situații complexe, pentru care soluțiile pot fi diferite, în funcție de fiecare caz în parte. În continuare vom descrie două subiecte cel mai frecvent abordate, referitoare la costurile de depozitare și tranzacțiile complexe (o valoare unică pentru un grup de mărfuri), cu descriere de caz și concluzii finale. Situațiile exemplificate infra sunt bazate pe comentariile Comitetului tehnic de evaluare al Organizației Mondiale a Vămilor (OMC), care vin cu explicarea unor termeni și cu soluții concrete pentru situații mai complicate de evaluare a mărfurilor importate.

Potrivit art.5 p.363) din Codul fiscal, activitate profesională în domeniul sănătăţii constituie exercitare independentă a profesiunii de medic în una dintre formele de organizare a activităţii profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătăţii nr.411/1995.

În jurisprudență proprirea este definită ca o procedură indirectă care dă posibilitatea creditorului să urmărească sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale ce pot fi urmărite, datorate debitorului de o terţă persoană sau pe care acesta le va datora în viitor în baza unor raporturi juridice, precum şi bunurile mobile asupra cărora a fost aplicat sechestrul în procedura urmăririi mobiliare, deţinute de către terț în numele debitorului. Totodată, art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2019 (în continuare – Legea nr.149) oferă noțiunea de poprire drept procedură prin care administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau sumele datorate debitorului de către a treia persoană, iar recent Curtea Supremă de Justiție s-a expus asupra unor aspecte privind aplicarea instituției popririi în cadrul procesului de insolvabilitate.

Deși legislația în vigoare în diferite perioade explicit oferă răspunsul la întrebarea pot sau nu fi operate corectări în documentele primare cu regim special, contabilii continuă să discute subiectul, oferindu-și recomandări contradictorii. Astăzi venim cu precizarea prevederilor ce sunt aplicate din data punerii în aplicare a Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017 — 1 ianuarie 2019.

Conform art.95 alin.(2) lit.b) din Codul fiscal, venitul sub formă de dobîndă obținut de către locator în baza unui contract de leasing, nu constituie obiect impozabil cu TVA. Potrivit art.1314 alin.(1) din Codul civil, prin contractul de leasing, o parte (locator) se obligă să asigure celeilalte părţi (locatar), în decursul unui termen convenit care depăşeşte 1 an (termenul de leasing), posesia şi folosinţa unui bun cumpărat de locator, precum şi să acorde locatarului opţiunea de a dobîndi în proprietate bunul, de a prelungi termenul de leasing ori de a restitui bunul la expirarea termenului de leasing, iar locatarul se obligă să efectueze plăţile periodice convenite (rate de leasing).

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).

Noțiunea de „fonduri nestatale de pensii” din Codul fiscal poate fi substituită cu cea de „fonduri de pensii facultative”, care vor fi definite drept fonduri care sunt create şi care activează în baza Legii nr.198/2020 privind fondurile de pensii facultative.   Proiectul pentru modificarea a 15 legi ce țin de activitatea fondurilor de pensii facultative, a administratorilor acestora, modului de obținere a actelor permisive, responsabilitatea pentru încălcarea prevederilor etc. a fost examinat ieri, 20 mai, de secretarii de stat.  

Dialogul deschis dintre reprezentații mediului de afaceri și Serviciul Fiscal de Stat va asigura o administrare fiscală mai eficientă și va contribui la perfecționarea cadrului legislativ în domeniul fiscal. Această idee a fost enunțată în cadrul întrunirii organizate la solicitarea Camerei de Comerț Americane cu persoane responsabile din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, fiind puse în discuție principalele aspecte ale politicii fiscale pentru anul curent care îi vizează nemijlocit comunitatea de afaceri. Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari, a menționat că una din prioritățile autorității fiscale este crearea climatului favorabil pentru conformarea contribuabililor și realizarea corectă, echitabilă și transparentă în raport cu contribuabilii a sarcinilor de administrare fiscală.

(5.2.7) Cine este subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare în cazul în care un bun imobiliar cu altă destinație decît cea agricolă, proprietate a unei persoane fizice (cetățean – rezident al Republicii Moldova) se transmite în locațiune, arendă sau folosință unei persoane juridice sau persoane fizice înregistrate în calitate de întreprinzător?

На практике часто возникают ситуации, когда на балансе предприятия имеются основные средства, которые уже полностью амортизированы, но их продолжают использовать и получать доход от их эксплуатации.

Ca rezultat al modificărilor suprafeţelor terenurilor după categoriile de destinaţie şi de folosinţă, forme de proprietate, deţinători, inclusiv ale autorităților publice locale de nivelul I și II, în perioada 1 ianuarie 2020-1 ianuarie 2021  au fost luate la evidenţă terenurile noi valorificate, cu includerea lor în circuitul agricol, plantarea şi defrişarea plantaţiilor perene, perdelelor forestiere de protecţie, edificarea/ casarea sistemelor de irigare şi desecare. Astfel, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru propune aprobarea Cadastrului funciar la situația din 1 ianuarie curent cu suprafaţa totală de 3384,7 mii ha, inclusiv terenuri irigate – 217,94 mii ha, terenuri desecate – 58,20 mii ha.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea pe ultimele pagini a informației de cultură generală, dar și un crossword… fiscal. Sperăm că acesta să vă ajute să verificați cunoștințele care le aveți, iar în unele cazuri chiar să obțineți unele noi.

Persoana fizică rezidentă – cetățean al Republicii Moldova ce nu practică activitate de întreprinzător a depistat că nu a declarat pentru anii 2016-2018 dividendele primite atât de la o companie înregistrată în Republica Moldova (Alfa), cât și de la o companie aflată peste hotarele țării (Beta) și anume în România după cum urmează: în 2016 – 13000 lei de la compania Beta, în 2017 – 5500 lei de la compania Beta și în 2018 – 12000 lei de la compania Alfa.