Astăzi, 10 aprilie 2020, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a emis Dispoziția nr.16, în care sunt prevăzute măsuri ce vor fi întreprinse pentru susținerea cetățenilor și business-ului în condițiile stării de urgență. De rând cu măsurile sociale, documentul conține și mecanismul de acordare a subvențiilor la achitarea salariilor de către agenții economici ce și-au sistat, parțial sau totalmente, activitatea economică. În continuare oferim prevederile din Dispoziția nr.16. „...6. În vederea susţinerii activităţii de întreprinzător pentru atenuarea efectelor negative generate de situaţia epidemiologică (COVID-19) asupra economiei, se instituie mecanismul de subvenţionare după cum urmează:

În anul 2018, Guvernul1 a creat, în contextul reformei administrației publice centrale, Instituția Publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (I. P. CTIF) prin fuzionarea a trei întreprinderi de stat: Fintehinform, Fiscservinform și Vamservinform, care a preluat obligațiile și funcțiile acestor întreprinderi. Pe lângă funcțiile existente ale celor trei entități, Guvernul i-a atribuit instituției create un set de funcții noi, printre care acordarea suportului instituțional în ținerea evidenței contabile în autoritățile și instituțiile bugetare, organizarea instruirilor în domeniile finanțe publice, fiscal, vamal și achiziții publice.

Se permit la deducere cheltuielile aferente plăților efectuate în favoarea salariaților altele decât salariu, cum ar fi ajutoarele materiale?

În perioada 2017 o persoană fizică cetățean a obţinut venituri sub formă de salariu doar de la entitatea „X” SRL și venit din înstrăinarea unoractive de capital care au fost comercializate la un preţ ce nu depăşeşte prețul cu care acestea au fost achiziționate anterior. Urmează de stabilit dacă în cazul dat cetățeanul este obligat să prezinte declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit.

Ieri, 12 iunie, au expirat 72 de ore pe care le-au avut la dispoziție deputații pentru a depune moțiunea de cenzură asupra Guvernului ca urmare a angajării răspunderii pe cele patru proiecte, printre care rectificarea bugetului, a declarant Președintele Parlamentului Zinaida Greceanîi în cadrul ședinței de astăzi cu Președintele țării și Prim-ministrul RM. Respectiv, urmează semnarea documentelor în Parlament și promulgarea acestora de către Președintele statului.   „Sper că pe parcursul săptămânii proiectele vor fi promulgate, astfel încât să putem începe implementarea lor, acestea fiind atât de importante pentru cetățeni și necesare economiei”, a precizat Ion Chicu în cadrul briefingului.

În trimestrul II 2018 câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 6 369,8 lei, înregistrând o creștere de 13,0% față de trimestrul II 2017. Potrivit datelor Biroului National de Statistică, în sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit în trimestrul II – 5 569,3 lei (+13,1 % față de trimestrul II 2017), iar în sectorul economic (real) – 6 679,6 lei (+12,7 % față de trimestrul II 2017). Cele mai mari salarii au fost primite de angajații ITC – 14 026,3 lei (+ 19,7% față de aceeași perioadă a anului precedent), industria financiară și asigurări — 11.724,7 lei (+ 11,6%), și furnizarea de energie electrică, gaz, apă, aer condiționat — 10 939,2 lei (+ 9,6%), activități științifice și tehnice — 8531,1 lei (+ 14,5%).

Entitatea a acordat pe parcursul anului angajaților săi ajutoare materiale. Cum urmează a fi impozitate și reflectate acestea în Darea de seamă lunară (Forma IPC18)?

Te aşteptăm în echipa Publicației Periodice „Monitorul Fiscal FISC.MD” dacă îți place comunicarea și vrei un job interactiv și interesant în domeniul comercializării revistei „Monitorul Fiscal FISC.MD”. Scopul postului este de a dezvolta rețeaua de clienți și de a contribui la creșterea vânzărilor.

În conformitate cu modificările și completările operate în Codul fiscal, în legislația ce reglementează calcularea și achitarea contribuțiilor de asigurări sociale și prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, începând cu perioada fiscală ianuarie 2018 contribuabilii declară obligațiile aferente impozitului pe venit din salarii, alte venituri impozabile, contribuțiile sociale și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală prin prezentarea Dării de seamă (Forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.126 din 04 octombrie 2017.

Entitatea „Y” pe parcursul anului și-a mărit statele de personal cu trei unități. Ulterior la angajarea noului personal s-a depistat că unul dintre angajați și-a procurat polița de asigurare medicală pe parcursul anului. Urmează entitatea să calculeze angajatului care deține polița de asigurare medicală prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru salariul acordat?

Începând cu 1 octombrie 2018, urmează a fi aplicat un regim special de impunere pentru angajații conducători auto din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi, care este reglementat de art. 881 din Codul fiscal (CF). Potrivit prevederilor, angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi, care plătesc conducătorului auto angajat (ce efectuează transport rutier de persoane în regim de taxi) salariu, sunt obligați să calculeze și să achite la buget un impozit pe venit în mărime fixă de 500 de lei lunar din venitul ce nu depășește 10 mii lei pe lună pentru fiecare angajat. Suma venitului lunar ce depășește limita stabilită de 10 mii de lei se supune impozitării, prin aplicarea regimului fiscal general prevăzut la art.88 din CF, începând cu primul leu al depășirii, cu aplicarea cotelor de impozitare stabilite la art.15 din CF.

Baza de calcul a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă în cazul unui accident de muncă sau boală profesională ar putea fi ajustată la prevederile Legii nr.289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale. Astfel, toate indemnizațiile de incapacitate temporară de muncă, indiferent de tipul acestora, se vor calcula în baza venitului asigurat realizat în ultimele 12 luni anterioare survenirii riscului. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificări la Legea asigurării pentru accidentele de muncă și boli profesionale.

În conformitate cu prevederile pct.20 din Regulamentul privind modul de subvenționare a dobînzilor la creditele bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020 (Ordinul MF nr.66 din 20.05.2020), pentru confirmarea subvenției, se prezintă următoarele documente în copie:

Prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări Sociale nr. 86-A din 23.06.18 au fost introduse modificări în Clasificatorul categoriilor persoanelor asigurate (în continuare Clasificator) unde a fost adăugată o nouă categorie 168 „Persoană restabilită la serviciu în baza hotărârii instanţei de judecată” (în continuare categoria 168). Această categorie a fost introdusă în scopul acordării posibilităţii de reflectare a perioadelor anterioare în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, Forma IPC 18 (in continuare Darea de seamă IPC 18) în cazul în care persoana a fost restabilită la serviciu în temeiul unei hotărâri a instanţei judecătoreşti.

În primele opt luni ale anului 2018 veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM) au fost executate în sumă de peste 4,49 mld. lei din suma aprobată de 6,659 mld. lei, potrivit Raportului privind executarea FAOAM la 31 august 2018.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat un proiect de lege prin care propune revizuirea condițiilor de acordare a dreptului la pensie judecătorilor în vederea diminuării discrepanței și asigurării echității sociale. Astfel, se propune ca, începând cu 1 iulie 2020, vârsta de pensionare pentru judecători să fie stabilită de 50 de ani 6 luni atât pentru bărbați cât și pentru femei, iar ulterior, în fiecare an, vârsta de pensionare să fie majorată eşalonat, până la atingerea vârstei de 63 ani.

Casa Naţională de Asigurări Sociale informează, că la data de 7 august 2020 a intrat în vigoare Legea nr. 142 din 16 iulie 2020 pentru modificarea Legii nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei, prin care au fost operate modificări la art. 16 alin. (1) şi anume, venitul lunar asigurat al salariaţilor rezidenţilor parcului pentru tehnologia informaţiei va constitui 68% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul de gestiune.  

În cazul în care mama sau tatăl copilului se angajează ori își reia activitatea de muncă sau se eliberează înainte de expirarea concediului pentru îngrijirea copilului, plata indemnizației lunare nu se suspendă până la expirarea acestui concediu, iar beneficiarul va primi în același timp indemnizația și salariul. Prevederea se va aplica începând cu 1 iulie 2019. Hotărârea Guvernului nr.1120 cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale din 14 noiembrie curent a fost publicată în Monitorul Oficial din 16 noiembrie curent.

În conformitate cu art. 6 din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 (cu modificările şi completările ulterioare), primele de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru angajatori, angajați şi persoane fizice care primesc alte recompense se calculează în funcție de contribuția procentuală la salariu şi la alte recompense, până la deducerea (reținerea) impozitelor şi altor plăți obligatorii stabilite de legislație.

Serviciile acordate de către instituțiile statului (servicii publice) sunt importante pentru organizarea vieții cotidiene a oricărei comunități. Infrastructura pentru serviciile publice precum drumurile, spitalele, rețelele de distribuire a apei, rețelele de distribuire a energiei electrice și termice, rețelele de telecomunicații, transportul public etc., în mod tradițional, este construită, exploatată și întreținută de către instituțiile publice și finanțată din bugetul public. În același timp, în unele țări, pe parcursul timpului, guvernele au atras sectorul privat pentru a participa la dezvoltarea, finanțarea și întreținerea infrastructurii serviciilor publice și acordarea unor servicii comunității din numele statului în baza unor angajamente reciproc avantajoase.