Guvernul a aprobat Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021)”. Potrivit ministrului Finanțelor, Ion Chicu, acesta a fost elaborat reieșind din prevederile Legii cu privire la datoria sectorului public, garanția de stat și recreditarea de stat. Documentul constituie o continuare a programului Managementul datorie de stat pe termen mediu pentru anii 2018-2020, fiind revizuit pentru orizontul 2019-2021, în concordanță cu prognozele datoriei de stat pe termen mediu și prognoza actualizată a indicatorilor macro-economici furnizată de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Premiul anual pentru rezultatele activității din anul 2018 se va acorda angajaților care au beneficiat de premii anuale până la intrarea în vigoare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, conform explicațiilor oferite de Ministerului Finanțelor. Astfel, de premiu anual pentru rezultatele activității în anul 2018, proporțional timpului efectiv lucrat, pot beneficia: • angajații din unitățile bugetare care, până la 1 decembrie 2018, erau salarizați în baza Rețelei tarifare unice

Valoarea contractului de asigurare subvenționată a culturilor pentru anul 2019 este de 100800.00 lei. Evident, factura fiscală, emisă de Compania de asigurări la data de 01.12.2018, este tot de 100800.00 lei. Suma achitată în termen, până la 01.12.2018, conform contractului de asigurare este de 50400.00 lei. Când se recunoaște venitul (100800.00-50400.00) — 50400.00 lei, care s-a format în urma reducerii de 50% – în anul 2018 sau în anul 2019?

Începând cu 1 octombrie curent, Serviciul Fiscal de Stat nu va mai aplica, în calitate de măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale, ridicarea sechestrului de pe bunurile necomercializate în urma licitaţiilor desfăşurate, conform prevederilor art. 203 din Codul fiscal. În Monitorul Oficial din 5 octombrie 2018 SFS a publicat Ordinul cu privire la modificarea și completarea unor ordine, ce prevede și excluderea acestei măsuri.

La exercitarea atribuţiilor de control, membrii Consiliului de administraţie şi angajaţii împuterniciţi ai Comisiei Naţionale au drept de acces în sediul, încăperile de serviciu şi pe teritoriul participanţilor la piaţa financiară nebancară, prevede Regulamentul privind organizarea și funcționarea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), aprobat prin hotărârea nr. 49/16 a autorității, publicată vineri, 23 noiembrie, în MO. Documentul stabilește modul de funcționare instituțională, particularitățile emiterii actelor cu caracter individual, procedura de recrutare a angajaților, alte aspecte ce țin de activitatea CNPF.

Reducerile de personal, a fondului de remunerare a muncii prevăzute în programul semnat cu Fondul Monetar Internațional se referă doar la anul 2016. Această precizare a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă de către ministrul Finanțelor Octavian Armașu. Potrivit acestuia, situația pentru anul 2017 va fi alta.

Amnistia de capital propusă ar putea duce la legalizarea actelor precedente de corupţie şi perpetuarea în funcţie a funcţionarilor corupţi, fapt ce vine în contradicţie cu obiectivele luptei împotriva corupţiei, prin faptul că instituţiile de resort nu vor putea verifica provenienţa activelor declarate.

Comisia Europeană crește alocările pentru Moldova și celelalte țări din Parteneriatul Estic. Blocul comunitar vrea astfel să ajute țara noastră să facă toate reformele necesare parcursului european.

Serviciul de Stat de Arhivă (SSA) a aplicat necorespunzător metodologia de calcul a plăților salariale, ce a generat diminuarea transferurilor la bugetul public național pentru plata impozitului pe venit și a contribuțiilor de asigurări sociale în valoare totală de 13,3 mii lei. În Monitorul Oficial din 18 ianuarie curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului rapoartelor financiare ale Serviciului de Stat de Arhivă încheiate la 31 decembrie 2017. Astfel, Curtea menționează că rapoartele financiare ale SSA nu oferă o imagine corectă, în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare financiară în sistemul bugetar din Republica Moldova.

Premierul Pavel Filip a convocat grupul de lucru privind implementarea conceptului de reformă a sistemului de pensii. Discuţiile purtate au vizat progresele înregistrate în pregătirea proiectelor de acte legislative, dificultăţile întîlnite de autorităţi în acest proces, precum şi necesităţile suplimentare pentru a institui un sistem echitabil pentru toţi beneficiarii.

Reprezentanții direcțiilor raionale de finanțe au fost familiarizați, în cadrul ședinței de lucru desfăşurate la Ministerul Finanţelor ieri, 18 septembrie, cu particularitățile elaborării și prezentării proiectelor de bugete locale pentru 2019 și a estimărilor pe 2020-2021, a proiectului bugetului la compartimentul venituri, estimarea cheltuielilor de personal și împrumuturi. Alte particularități au vizat planificarea cheltuielilor pentru întreținerea instituțiilor de învățământ, cultură și pentru compartimentul protecția socială. Participanții au exprimat unele îngrijorări ce ţin de posibila diminuare a încasărilor la bugetele locale în urma reformei fiscale din anul curent. În replică, Ion Chicu, Secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, a menționat că practica demonstrează că, dimpotrivă, relaxarea fiscală duce la majorarea încasărilor.

(Începutul în nr. 5(53), 2019) Partea I În prezentul articol vom examina unele aspecte practice ale contabilităţii costurilor directe și repartizabile cu personalul, care, în principal, se referă la: • momentul recunoașterii costurilor directe și repartizabile privind retribuirea muncii;

În perioada 24 — 30 septembrie 2018, veniturile încasate la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au constituit 466,2 milioane lei, fiind perfectate per total 11 189 de declarații vamale. La capitolul combaterea fraudelor vamale, pe parcursul săptămânii trecute, au fost relevate 134 de încălcări ale legislației vamale.

Bunurile atribuite la categoria de mijloace fixe sunt unul dintre cele mai valoroase și importante elemente de evidență contabilă pe care le dețin autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare). Autoritățile/instituțiile bugetare utilizează „Planul de conturi contabile în sistemul bugetar1 și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar”, aprobat prin Ordinul MF nr. 216 din 28.12.20152 (OMF nr. 216/2015), conform cărora activele se clasifică în 2 clase: • clasa 3 – active nefinanciare, și • clasa 4 – active financiare.

În Monitorul Oficial din 22 decembrie curent a fost publicată Legea nr. 273 din 29 noiembrie 2018 pentru modificarea unor acte legislative. Legiuitorul a intervenit în Legea cu privire la asigurări, Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, Legea privind securitatea industrială a obiectelor industrial periculoase și Codul Contravențional. Astfel, Legea cu privire la asigurări este completată cu un articol ce va reglementa reperfectarea licenței, care va fi obligatorie în cazul modificării denumirii asigurătorului, schimbării sediului, completării activităţii de asigurare cu noi tipuri de asigurare ori excluderea acestora din activitatea de asigurare.

Stocurile, ca cele mai utilizate elemente contabile, provoacă întrebări specifice în practică, începând de la selectarea metodei de evaluare, modul de ținere, clasificare etc. În acest articol vom expune unele abordări generale în evaluarea curentă a stocurilor, în special în cazul aplicării metodei costului mediu1, inclusiv prin prisma modificărilor Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) în vigoare din 1 ianuarie 2020. Conform pct. 10 SNC Stocuri, contabilitatea stocurilor se ține pe subdiviziuni în expresie cantitativă și valorică și/sau în expresie valorică pe unități de evidență cum ar fi: tipul (sortimentul), lotul, grupa omogenă de stocuri etc.

În prezent, în Republica Moldova nu există un sistem electronic de evidență integrată și sistematizată a informației aferente persoanelor angajate — cetățeni ai RM, cetățeni străini și apatrizi, inclusiv a informațiilor aferente rapoartelor de muncă ale acestora. Astfel, unicele surse de informații cu privire la persoanele angajate sunt datele declarate de către angajatori în dările de seamă fiscale prezentate Serviciului Fiscal de Stat (SFS), informațiile pe care le dețin Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) și Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) privind persoanele asigurate.

1. (29.1.6.47) Cum urmează să se reflecte în Dările de seamă lunare și anuale, impozitul reținut din veniturile obținute de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, din veniturile aferente livrării producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor și a produselor derivate din nuci, și a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, cu excepția laptelui natural (art. 901 alin. (35) Codul fiscal)?

Oportunitățile investiționale din Republica Moldova au fost discutate la Washington în cadrul Mesei rotunde „Oportunități economice și investiționale în Moldova”, găzduite de Asociația de Afaceri Americană-Central Europeană (ACEBA), care reunit reprezentanţi ai agențiilor federale și de stat americane în domeniul comerțului, ai companiilor, ai partenerilor de dezvoltare și instituțiilor financiare internationale şi a fost organizată cu prilejul vizitei de lucru în Statele Unite ale Americii a delegației Republicii Moldova, condusă de prim-ministrul Pavel Filip, în perioada 25-26 iunie.

Economie durabilă și incluzivă, capital uman și social robust, instituții oneste și eficiente și un mediu ambiant sănătos — aceștia sunt cei patru piloni ai Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”. Documentul a fost aprobat ieri de Guvern. Strategia „Moldova 2030” este un document de viziune strategică, care indică direcția de dezvoltare a țării ce trebuie urmată în următorul deceniu, are la bază 10 obiective ce se referă la creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice, creșterea accesului oamenilor la infrastructura fizică, utilitățile publice și condiții de locuit, ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale.