,,Cel mai dezastruos lucru ce-l poţi face unui om de afaceri în America este să-l ţii în incertitudine şi să-l pui să ,,ghicească” cum va fi politica fiscală” Lyndon Baines Johnson, al 36-lea Preşedinte al SUA O politică fiscală şi vamală eficientă presupune atingerea obiectivelor legate de obţinerea veniturilor necesare finanţării cheltuielilor publice, redistribuirea veniturilor populaţiei, precum şi asigurarea unui suport pentru creşterea economică, accentul fiind pus în funcție de situaţia economică a ţării şi de politicile statului la etapa respectivă.

Guvernul a aprobat în cadrul şedinţei din 4 iulie 2018 Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător. Documentul este unul din cele trei regulamente elaborate cu scopul integrării normelor ce țin de determinarea obligațiilor fiscale a impozitului pe venit într-un singur act.

În contextul reformei actelor permisive implementate în Republica Moldova, autorizația de antrepozit vamal a fost recunoscută drept un act permisiv, iar procedura de eliberare a acesteia a fost modificată. În paralel, articolele Codului vamal (CV) care reglementează condițiile pe care trebuie să le întrunească un antrepozit vamal au fost modificate și ele. În acest context, spre atenția cititorului se propune o descriere completă și exhaustivă a procedurii de înființare a unui antrepozit vamal conform cadrului normativ în vigoare.

În conformitate cu prevederile art. 513 din Codul fiscal, instituţiile de învăţămînt publice, prin derogare de la art. 51, şi instituţiile de învăţămînt private se scutesc de impozitul pe venitul obţinut din desfăşurarea nemijlocită a procesului de învăţămînt conform Codului educaţiei. Potrivit prevederilor art. 15 alin. (1) din Codul educației nr. 152 din 17 iulie 2014, tipurile instituţiilor de învăţămînt în conformitate cu structura învăţămîntului sunt:

Aplicarea prevederilor FATCA în Republica Moldova este obligatorie în condiţiile prevederilor Legii nr. 234 din 10 decembrie 2015 pentru ratificarea Acordului de cooperare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru facilitarea implementării prevederilor Actului privind îndeplinirea obligaţiilor fiscale cu privire la conturile străine (FATCA) şi Legii nr. 241 din 29 decembrie 2015 pentru implementarea prevederilor Actului privind îndeplinirea obligaţiilor fiscale cu privire la conturile străine (FATCA) şi pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Cu toate acestea, legislaţia fiscală a SUA aferentă FATCA prevede excepţii şi scutiri (vezi figura 1).

In anul 2016 la persoanei fizice care activa la întreprindere, la calcularea impozitului din salariu i-am oferit scutirea personala de 10128 lei, care a fost imparţită lunar, dar salariu achitat a fost numai de 3896,85 lei din cauza că salariu a fost plătit numai pentru trei luni. Suma scutirii nefolosite am trecut-o pe anul 2017 în forma IALS14, reflectând-o în coloniţa A gr.8. Am procedat corect sau nu? La depunerea declaraţiilor pe impozitul pe venit, suma scutirii ramase nu se ia în calcul. Mi s-a raspuns că nu am procedat corect şi că aceasta suma nu se arată în anul acesta din cauza că în 2016 i-am oferit toată scutirea.

Când este corect de eliberat factura fiscală, dacă marfa a fost achitată prin câteva plăți preventive? Potrivit art. 117 alin. (1) din CF, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul țării este obligat să prezinte cumpărătorului factura fiscală pe livrarea în cauză.

Conform art. 12 pct. 41 din Legea nr. 845 din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, contestarea controlului de stat al activităţii de antreprenoriat, precum şi a rezultatelor acestuia, inclusiv a prescripţiilor dispuse în urma controlului, se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, cu excepţia controalelor efectuate de Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal.

În vederea susținerii loialității cumpărătorilor la atingerea anumitor volume de vânzări pe parcursul unei luni calendaristice (trimestru, an), vânzătorul premiază cumpărătorul cu o remunerație bănească sub formă de bonus calculat în expresie procentuală din volumul mărfurilor livrate pe parcursul perioadei corespunzătoare.

Începând cu 1 iulie 2016, prin Legea nr. 138 din 17.06.2016, Codul fiscal a fost completat cu un titlu nou – Titlul VI1 „impozitul pe avere”.

Cum se va reflecta în Declarația privind TVA taxa pe valoarea adăugată cu semnul „–” (minus)? În cazul în care potrivit art. 1171 alin. (12) din CF, la ajustarea valorii impozabile a livrării impozabile de mărfuri, de servicii după livrarea sau achitarea lor, furnizorul eliberează factura fiscală cu reflectarea în aceasta a denumirii mărfurilor, serviciilor la care a fost modificată valoarea impozabilă, a obligației fiscale ajustate privind TVA și a mărimii ajustării valorii impozabile a mărfurilor, serviciilor, care se indică cu semnul „minus” la micșorare.

Urmărirea datoriei debitoare reprezintă o măsură de executare silită și un drept exclusiv al organului fiscal de a o aplica, în cazul în care datoria este viciată, este exigibilă și pasibilă urmăririi. Conform prevederilor art. 267 alin. (1) din Codul civil, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-și apere dreptul încălcat, pe calea intentării unei acțiuni în instanța de judecată, este de 3 ani.

Una dintre obligațiile contribuabilului prevăzute de legislație1 este să achite la buget, la timp și integral, sumele calculate ale impozitelor și taxelor, asigurînd exactitatea și veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate. Sub această prevedere cade și obligațiunea achitării impozitului pe venit în rate specificată în art. 84 din CF.

Reprezintă livrare impozabilă cu TVA transmiterea drepturilor de proprietate asupra bunurilor de către întreprindere către fondator în cazul pierderii acestuia a calității de fondator? Este necesar de eliberat factura fiscală? În conformitate cu prevederile art. 95 alin. (1) lit. a) și art. 93 pct. 3) și 6) din CF,livrarea de mărfuri în cadrul activității de întreprinzător cu transmiterea drepturilor de proprietate asupra acestora constituie obiect al impunerii cu TVA.

Conform prevederilor art. 208 din Codul fiscal, evidența acţiunilor de executare silită a obligaţiei fiscale o ţine Serviciul Fiscal de Stat în modul stabilit. După sechestrarea bunurilor, organizarea evaluării şi comercializării lor se pune în sarcina Serviciului Fiscal de Stat, cu excepţia celor prevăzute la alin. (7) – (9) şi (15) ale art. 203.

Care este actul legislativ ce reglementează repatrierea mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe? Prin Legea „Cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe” (în continuare — Lege) nr. 1466-XIII din 29 ianuarie 1998 (MO, 1998, nr. 28-29, art. 203) cu modificările și completările ulterioare, sunt stabilite modul de activitate, drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea agenţilor economici şi a autorităţilor administraţiei publice în domeniul repatrierii mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe.

În conformitate cu art. 83 alin. (1) din CF, dreptul de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Totodată, alin. (2) al articolului menționat stabileşte expres categoriile de contribuabili persoane fizice care au obligația de prezentare a declarației cu privire la impozitul pe venit

Conform art.97 alin.(l) din Codul fiscal, valoarea impozabilă a livrării impozabile, reprezintă valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată (fără TVA). Totodată, potrivit art.21 alin.(l) din Legea nr.62 din 21.03.2008 privind reglementarea valutară, pe teritoriul Republicii Moldova plăţile şi transferurile între rezidenţi se efectuează în monedă naţională.

Întru asigurarea achitării și evidenței plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2016

Planul de acțiuni pe 2017-2018 pentru realizarea celei de-a doua etape de implementare a Strategiei de dezvoltare a comerţului interior pentru anii 2014-2020, aprobat de Guvern, a fost publicat Monitorului Oficial din 23 iunie 2017. Planul îşi propune să sistematizeze acţiunile care au fost realizate în perioada 2014-2016 și să traseze noi direcţii de dezvoltare a comerţului de produse şi servicii.