Odată cu elaborarea și adoptarea Legii nr.232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor, Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (în continuare - FGDSB), în calitate de persoană juridică de drept public, i-au fost atribuite noi competențe și atribuții, printre care se evidențiază – administrarea Fondului de rezoluție bancară, scopul

1. (28.26.9) Se aplică mecanismul taxării inverse față de instituția financiară care este în procedură de insolvabilitate pentru livrările de bunuri efectuate? 2. (28.26.8) Se aplică mecanismul taxării inverse față de întreprinderea care este în procedură de restructurare pentru livrările de bunuri efectuate?

29.3.2.17. Urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată persoanele, care desfășoară activitate profesională în domeniul sănătății, din veniturile de la darea în locațiune a imobilului de către persoanele fizice? 29.2.5.20. Urmează a fi reflectat în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit patrimoniul primit cu titlu de donaţie sau de moştenire?

Potrivit unor prevederi din statutul SRL-ului  și conform înțelegerii agreate, asociații au decis, de comun acord, să distribuie profitul net după cum urmează: 70 % se vor distribui proporţional cotei de participaţie a asociaţilor; 30% – conform unui mecanism aprobat de către asociați, în funcție de implicarea personală a fiecărui asociat. Este de menționat că toți asociații sunt concomitent și salariați ai întreprinderii.  Care va fi regimul de impozitare pentru profitul care urmează să fie repartizat între asociați, atât proporțional, cât și neproporțional cotei de participație, conform situației expuse supra?

Pe platforma Ministerului Economiei și Infrastructurii a avut loc o ședință online cu reprezentanții asociațiilor de business, ai Agenției Proprietăți Publice, primăriei municipiului Chișinău, Regiei transport public pentru a identifica soluții de fluidizare a fluxului de călători în transport la orele de vârf. Având în vedere că majoritatea pasagerilor sunt angajații întreprinderilor mari din capitală, s-a discutat ca agenții economici care nu asigură transportarea organizată a muncitorilor la întreprinderi să examineze posibilitatea corelării programului de lucru cu ale întreprinderilor din vecinătate. În acest fel, muncitorii vor circula la ore diferite și nu vor aglomera transportul public.

Unele aspecte privind regimul juridic al documentului electronic, circulația electronică a acestuia și consecințele în caz de nerespectare a prevederilor Legii nr.91 privind semnătura electronică și documentul electronic.   Documentul electronic reprezintă informaţia în formă electronică, creată, structurată, prelucrată, păstrată şi/sau transmisă prin intermediul computerului sau al altor dispozitive electronice, semnată cu semnătură electronică în conformitate cu Legea nr.91/2014, pe când semnătura electronică – date în formă electronică, care sunt ataşate la sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care sunt utilizate ca metodă de autentificare.

Înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmășie a soților asupra bunurilor imobile se efectuează potrivit actului justificativ pe care se întemeiază înregistrarea, în care sunt indicați ambii soți ca titulari ai dreptului sau în care este indicat expres că bunul se dobândește în devălmășie cu celălalt soț. Cererea se depune de către soțul indicat în actul justificativ, în cazul în care bunurile sunt deținute în devălmășie, sau de fiecare dintre soți, în cazul în care bunurile sunt deținute pe cote-părți. Dacă în actul justificativ este indicat ca titular doar unul dintre soți, înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmășie se va face la cererea scrisă a soțului indicat în act, iar bunurile au fost dobândite în timpul căsătoriei.

Primăria mun. Chișinău propune spre consultare publică proiectul de decizie despre aplicarea prevederilor Legii nr. 133/2018 vizând încheierea contractelor de superficie şi locaţiune a terenurilor municipale. Documentul este elaborat în contextul intrării în vigoare, la 1 martie curent, a Codului civil modernizat, prin care a fost instituit un drept de superficie asupra terenului care aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale în folosul proprietarului bunului imobil înregistrat separat în capitolul B şi C al registrului bunurilor imobile.

Întreprinderea, entitate rezidentă a Republicii Moldova, a semnat un contract de folosința cu titlu gratuit a unui bun imobil cu o persoană nerezidentă a Republicii Moldova.

În cazul amenajării și utilării depozitului vamal provizoriu, va fi obligatorie instalarea sistemului de supraveghere video, care va corespunde următoarelor cerințe :   numărul de camere video instalate trebuie să asigure supravegherea perimetrului depozitului provizoriu atât din exterior, cât și din interior (minimum 2 camere); camerele video trebuie să reflecte imaginea din interior, în special, în locul unde sunt depozitate mărfurile, inclusiv, căile de acces în/din depozitul provizoriu; parametrii tehnici ai camerelor video trebuie să fie compatibili cu softul „SMART PSS” sau „IVMS” (la decizia deținătorului de depozit provizoriu);

Cum se efectuează calculul amortizării în scopuri fiscale a activelor biologice (căpșuni, levănțică, coacăză etc.)? În VEN12 în care rând reflectăm? Se permite amortizarea de 100%, dacă amortizarea în scopuri financiare e prevăzută pentru doi ani?

Specificul anului 2020, fiind determinat de situația epidemiologică atât la nivel național cât și internațional, dar și de calamitățile naturale din sectorul agricol, impune noi adaptări ale politicilor publice de natură bugetar-fiscală. Întreprinderea măsurilor complexe care rezultă din situația creată și care sunt direcționate spre susținerea mai multor domenii economice afectate continuă să fie o prioritate.   În acest sens, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative aprobat de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 noiembrie 2020 conține atât măsuri de diminuare a presiunii fiscale cât și mecanisme noi de subvenționare, în vederea susținerii relansării economice. Cele mai semnificative schimbări conceptuale și sistemice de ordin fiscal și vamal propuse pentru consultări publice pentru anul 2021 sunt sistematizate și descrise în continuare.

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

În conformitate cu prevederile art. 108 alin. (5) din Codul fiscal, dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită pînă la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în dependenţă de ce are loc mai înainte.

În cadrul oricărei întreprinderi pot apărea situații în care anumite lucrări nu pot fi efectuate de personalul angajat și este necesară atragerea unei persoane terțe pentru executarea lucrărilor respective. În acest caz, legislația oferă entității posibilitatea de a încheia un contract individual de muncă sau un contract civil de prestări servicii/ executare de lucrări cu orice persoană. Întrebarea este care va fi regimul fiscal aplicabil în privința plăților efectuate persoanei care prestează serviciul/execută lucrarea în funcție de tipul contractului încheiat?   

Conform prevederilor Codului fiscal al Republicii Moldova (în continuare - CF), resursele naturale includ apa captată din orice sursă (izvor), mineralele utile (zăcămintele). Mineralele utile (resursele minerale) reprezintă acumulări în subsol de minerale naturale, hidrocarburi și ape subterane, ale căror compoziție chimică și proprietăți fizice permit folosirea lor în sfera producției materiale și consumului imediat sau după prelucrare. La substanțele minerale utile se referă și rămășițele biologice (folosite) aflate în subsol.

Fiecare entitate va ști cu exactitate ce formulare trebuie să prezinte Biroului Național de Statistică. Instituția anunță lansarea unei aplicații web care permite fiecărei întreprinderi să vizualizeze lista formularelor care trebuie prezentate pe parcursul anului 2020 în adresa BNS. Astfel, aplicația web permite vizualizarea a două tipuri de informații: 1. Date de identificare din Registrul unităților statistice conform situației la data de 1 ianuarie 2020 (inclusiv denumirea entității, precum și codurile statistice: genul principal de activitate, forma de proprietate, forma organizatorico-juridică și codul unității administrative-teritoriale)

1. (28.26.10) Reprezintă obiect al impunerii cu TVA livrarea proprietății declarate în proces de insolvabilitate? 2. (28.7.11) Reprezintă obiect al impunerii cu TVA livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere, Portului Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, Aeroportului Internaţional Liber “Mărculeşti” sau în cadrul regimului de antrepozit vamal?

O întreprindere cu capital străin din Republica Moldova are în calitate de fondatori trei persoane: o companie din Letonia, o persoană fizică din Bulgaria și o companie din RM. Până la sfârșitul anului curent se preconizează ca unul din fondatori, și anume compania din Letonia, să-și vândă cota parte altui asociat – companiei din Republica Moldova. Care vor fi consecințele fiscale aferent veniturilor achitate companiei din Letonia?

Conform datelor Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, doar în prima lună a anului 2020 prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) în sumă fixă a fost achitată de circa 23 mii de cetățeni, în creştere cu peste trei mii în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Suma primelor a depășit 39 mil. lei, fiind cu patru mil. lei mai mare față de suma acumulată în luna ianuarie 2019. Din numărul total de plătitori, peste 15 mii de persoane au beneficiat de reduceri în proporţie de 50% din valoarea primei. Este vorba despre fondatorii de întreprindere individuală, deţinătorii de patentă, arendaşii, arendatorii, alţi cetăţeni care nu sunt angajaţi şi nu sunt asiguraţi de Guvern, cetăţenii străini cu drept de şedere provizorie în Republica Moldova.