Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege cu privire la promovarea ocupării forței de muncă. Documentul va reglementa piața muncii, sistemul instituțional de ocupare a forței de muncă, măsurile de ocupare şi raporturile juridice care apar la implementarea măsurilor respective. Proiectul prevede revizuirea sistemului de măsuri de ocupare a forței de muncă, orientate spre modernizarea, diversificarea și adaptarea acestora la necesitățile individuale ale șomerilor, cât și la circumstanțele pieței muncii, motivarea angajatorilor de a se implica în diminuarea șomajului, clarificarea atribuțiilor subiecților implicați în sistemul ocupării forței de muncă în vederea eficientizării activității fiecăruia,

Situațiile financiare anuale ale întreprinderilor de stat vor fi supuse auditului extern obligatoriu. Parlamentul a aprobat, în lectura finală, proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală. Conform proiectului, situațiile financiare anuale ale întreprinderilor municipale vor fi supuse auditului extern obligatoriu în cazul în care acestea fac parte din categoria entităţilor mijlocii, a entităţilor mari sau a entităţilor de interes public, conform Legii contabilității și raportării financiare.

Se admite ca, în contractul colectiv de muncă sau în contractul individual de muncă, să fie prevăzută posibilitatea de a compensa orele de muncă suplimentară cu ore libere, cu acordul scris al părților. În acest caz, orele libere vor fi acordate în decurs de până la 30 de zile de la prestarea muncii suplimentare.   În ședința Legislativului din 9 iulie 2020 au fost operate modificări în circa 20 de articole din Codului muncii (CM), fiind votate în lectură finală trei proiecte de lege în acest sens.  

Subiecții impunerii cu impozitul pe venit stabiliți prin Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova își determină obligațiile fiscale privind impozitul pe venit după metoda de casă. Acest Regulament a fost aprobat de Executiv în scopul unificării prevederilor mai multor hotărâri de Guvern ce reglementau domeniul și care au fost abrogate odată cu publicarea pe data de 10 august 2018 în MO a HG nr.693.

În primele patru luni ale anului curent în fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală (FAOAM) au fost acumulate venituri de peste 2,194 mld. lei sau 104,2% față de suma planificată, potrivit informației Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM). Astfel, principala sursă de venituri o reprezintă contribuţiile procentuale din salariu şi din alte recompense, în volum de peste 1,185 mld. lei sau 105,9% față de suma planificată.

Modificări laLegea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2018 au fost adoptate în şedinţa de ieri, 14 iunie, a Parlamentului RM. Astfel, veniturile şi cheltuielile fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) vor fi majorate cu 74,3 mil. lei. Această majorare a veniturilor FAOAM este posibilă datorită acumulării mijloacelor financiare suplimentare din primele de asigurare în formă de contribuţie procentuală din salariu şi alte recompense, din primele în sumă fixă, dar şi din alte venituri.

Agenții economici vor beneficia de deducerea cheltuielilor legate de organizarea şi realizarea programelor ucenicie, în condițiile și în modul stabilite de Codul fiscal. Astfel, entitățile care inițiază programe de instruire profesională și încadrează ucenici în activitatea sa (în baza unui contract de ucenicie la locul de muncă), pe perioada derulării contractului vor aplica facilitatea respectivă, cu excepția perioadei în care raporturile sunt suspendate. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a elaborat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului Legii uceniciei. Proiectul are ca scop reglementarea modului de formare profesională la locul de muncă și ucenicie în învățământul dual.

O persoană fizică rezidentă, care nu desfășoară activitate de întreprinzător, pe parcursul anului 2017 a obținut venit impozabil sub formă de salariu. Apare necesitatea ca aceasta să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit? Care sunt modalitățile de prezentare a declarației?

Conform art.23 alin.(2) din Legea cu privire la mărimea

Prim-ministrul Republicii Moldova,Ion Chicu, a prezentat pe pagina sa de Facebook setul de măsuri de protecție ale persoanelor fizice și juridice în condițiile stării de urgență declarate în țară. Acțiunile au fost agreate cu autoritățile abilitate și vin să diminueze efectele negative asupra situației economice. În continuare oferim postarea prim-ministrului. Stimați prieteni, anunțasem anterior, că după prima serie de acțiuni întreprinse de Guvern, BNM și CNPF, pentru a susține cetățenii și businessul în această perioada dificilă, vom veni și cu alte măsuri necesare.

În conformitate cu prevederile pct.28 din Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova

În cadrul conferinței „Climatul de afaceri în Moldova – Evoluții fiscale și regulatorii de impact” de ieri ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici,a venit cu o soluție pentru dezvoltarea și prosperarea economiei naționale – angajarea a 100 mii de specialiști IT. Calculul matematic este foarte simplu – un specialist IT are un salariu peste 1500 euro, astfel, 100 mii specialiști, chiar și cu un salariu de 1000 euro – înseamnă 100 mil. lunar, care fac 1,2 mld. euro anual, această cifră fiind egală cu suma remitențelor care vin anual în Republica Moldova. Acești bani, evident, vor veni din afară, pentru că produsele create de specialiștii IT pleacă acolo, a explicat el.

Adoptarea Legii nr. 178 cu privire la modificarea unor acte legislative din 26 iulie 2018 (publicată în MO nr. 309-320 din 17.08.2018) şi Legii nr. 191 pentru modificarea unor acte legislative din 27 iulie 2018 (publicată în MO nr. 321-332 din 24.08.2018), începând cu 1 octombrie 2018, a condiţionat introducerea unor modificări la declararea contribuţiilor de asigurări sociale. În articolele precedente (autor — Clara Sorocean (red)) au fost expuse descrierile atât ale codurilor categoriilor persoanelor asigurate cu care a fost completat Clasificatorul, cât şi modificările care au survenit în tabelul nr. 3 al Dării de seamă IPC 18 şi în Instrucţiunea cu privire la modul de completare a acesteia.

La 17 august 2018 a fost publicată Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178/2018, care intră în vigoare începând cu 01.10.2018 (cu excepția unor articole ce se pun în aplicare din data publicării în Monitorul Oficial). Respectiva Lege face parte din pachetul de acte care vizează reforma fiscală. Aceste modificări au fost lansate drept o reformă a sistemului de impozitare a veniturilor persoanelor fizice și creștere a competitivității pentru agenții economici.

Lista plăților efectuate angajatului la care este luat în considerare salariul mediu este completată cu plata indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente nelegate de muncă achitate din mijloacele angajatorului. Aceasta va fi determinată prin înmulțirea salariului mediu pe o zi calendaristică la numărul zilelor de incapacitate temporară de muncă (ce nu poate depăși 5 zile calendaristice), rezultatul obținut se recalculează la cota de menținere a salariului mediu al angajatului – 75%.

În vederea susținerii activității de întreprinzător pentru atenuarea efectelor negative asupra economiei generate de situația epidemiologică(COVID-19), se instituie mecanismul de subvenționare după cum urmează: (1) Subiecții subvenției Subiecții subvenției sunt întreprinderile și organizațiile necomerciale, rezidenți ai Republicii Moldova, care au instituit șomaj tehnic și/sau staționare, conform prevederilor art. 80 și 801 din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003.

Agentul economic, genul de activitate al căruia este comercializarea materialelor de construcții, pe parcursul unei perioade fiscale a efectuat plăți sub formă de premii pentru angajații care au obținut cele mai bune rezultate la vinderea produselor, precum și ajutor material angajaților care au doi sau mai mulți copii. În scopuri fiscale cheltuielile menționate se vor permite la deducere sau nu? Se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător, se spune în art. 24 alin. (1) din CF.

Banca comercială Moldindconbank anunță despre amânarea, până la 31 mai 2020, a plăților pentru ratele şi dobânzile la creditele acordate persoanelor fizice, în contextul situației epidemiologice din țară și luând în considerare eventualele impedimente cu care se pot confrunta clienții băncii la achitarea creditelor. Concomitent, banca nu va calcula penalități pentru întârzierea sau neplata creditelor în perioada respectivă. Decizia se referă la următoarele tipuri de credite acordate persoanelor fizice:

Salariații își vor putea îndeplini atribuțiile specifice ocupației, funcției sau meseriei pe care o deține în alt loc decât cel organizat de angajator, folosind inclusiv mijloace din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Codul muncii este completat cu prevederi ce reglementează munca la distanță. Legea nr. 69 din 21 mai 2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative este publicată în Monitorul Oficial din 26 mai curent și a intrat în vigoare. Potrivit acesteia, salariații cu munca la distanță sunt cei care au încheiat un contract individual de muncă sau un acord suplimentar la contractul existent, care conțin clauze de muncă la distanță.

Actualitatea campaniei cu genericul „Refuză salariul în plic – cere să îți fie respectate drepturile”, care a fost lansată de Serviciul Fiscal de Stat în luna martie curent în scopul informării, prevenirii și combaterii fenomenului muncii la negru şi achitării salariilor în plic, este confirmată de datele făcute recent publice de către Biroul Național de Statistică. Astfel, conform informaţiei oferite de BNS, munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit în anul precedent 6,2%, fiind, totuşi, în descreștere față de nivelul anului precedent (7,1% în 2016).