Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a anunțat lansarea în Republica Moldova a Fondul pentru buna guvernare. Potrivit Ambasadei Marii Britanii de la Chișinău, Fondul pentru buna guvernare, iniţiat de Guvernul Marii Britanii, va susţine măsurile anticorupţie, îmbunătăţirea mediului de afaceri, reforma justiţiei, reformele din sectoarele-cheie (sectorul bancar şi cel energetic),

CE pregăteşte declanşarea unei investigaţii vizând taxele pentru companii în Irlanda, Luxemburg şi Olanda, a declarat o sursă apropiată situaţiei, în contextul îngrijorării că multinaţionale precum Apple beneficiază de concesii mai ample decât permit regulile UE. Corporaţii precum Amazon, Google şi Starbucks sunt criticate în Europa din cauza regimurilor fiscale favorabile de care beneficiază în unele ţări, într-o perioadă marcată de austeritate a cheltuielilor bugetare, potrivit Wall Street Journal.

În primele două luni ale anului curent au fost exportate mărfuri autohtone în valoare de 155,9 milioane de dolari. Această valoare este în scădere cu 29,3 la sută față de cea înregistrată în perioada similară a anului trecut.

Practica internațională demonstrează că o cotă mare a TVA nu aduce întotdeauna venituri mari la buget, ci conduce la acțiuni masive de evaziune fiscală. Președintele Asociației producătorilor de conserve „Speranța-Con", Ivan Sandic, a declarat pentru „Infotag" că toți conducătorii fabricilor consideră reducerea impozitului „actuală și oportună".

Biroul Național de Statistică anunţă că, în ianuarie-noiembrie 2015, exporturile de mărfuri au totalizat 1803,4 mil. dolari SUA, cu 16,4% mai puțin decât în 2014. Cea mai mare scădere a ratei de export într-un singur an Moldova a înregistrat-o

Adâncirea diferenţei dintre veniturile celor mai bogaţi şi ale celor mai săraci a slăbit creşterea economică în majoritatea ţărilor dezvoltate, arată un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Organizaţia adaugă că redistribuirea veniturilor prin taxe mari impuse averilor celor bogaţi nu duce la încetinirea creşterii economice, aşa cum se crede, scrie The Wall Street Journal.

Datoria guvernamentală a României a scăzut cu 218 milioane de lei în trimestrul al doilea faţă de primele trei luni şi a coborât la 248,3 miliarde de lei (38,5% din PIB), fiind a treia cea mai mică datorie publică raportată la PIB din Uniunea Europeană, potrivit datelor prezentate joi de Eurostat. Faţă de trimestrul al doilea din anul trecut, datoria de stat a României a scăzut cu 0,3 puncte procentuale, de la 38,8% din PIB.

Industria bancară globală a revenit pe profit pentru prima dată de la criza financiară, deşi creditorii europeni încă sunt în urma rivalilor, se arată într-un raport publicat, marţi, de compania de consultanţă Boston Consulting Group (BCG), transmite Reuters. Băncile din America de Nord au revenit pe creştere şi înregistrează profit economic (EP), în timp ce creditorii din Europa dau semne reduse de redresare', se arată în raportul BCG.

Germania, Franţa şi Italia presează Comisia Europeană, printr-o scrisoare, să înăsprească măsurile împotriva paradisurilor fiscale, unele dintre acestea să fie propuse până la sfârşitul acestui an, iar adoptarea lor să aibă loc până la sfârşitul lui 2015, transmite MarketWatch.

România a înregistrat în august cea mai mare scădere a vânzărilor de retail din Uniunea Europeană (UE), alături de Slovacia, declinul fiind de 0,6% faţă de luna iulie, potrivit datelor Eurostat. Prin comparaţie cu luna august a anului trecut, comerţul cu amănuntul a avansat însă cu 4,7%, rezultat care clasează România pe locul patru în topul celor mai mari creşteri faţă de 2013.

Comisia Europeană a propus miercuri un amendament potrivit căruia statele care trebuie să achite contribuţii suplimentare la bugetul UE să poată face plaţile, în anumite circumstanţe, până la data de 1 septembrie a anului următor, fără dobânzi, în loc de prima zi lucrătoare din decembrie.

Institutul american de Cercetare a Opiniei Publice Gallup a realizat un studiu al intenției cetățenilor din toată lumea de a se lansa în afaceri în viitorul apropiat. Republica Moldova a depășit majoritatea țărilor europene și din CSI.

Eliminarea tuturor restanţelor la transpunerea actelor Uniunii Europene în legislaţia naţională, urgentarea adoptării pachetului de legi aflate în Parlament /15 proiecte/, precum şi elaborarea iniţiativelor legislative de racordare a cadrului legal la acquis-ul comunitar – acestea sînt priorităţile agendei de implementare a DCFTA pentru anul 2016.

Anumite economii dezvoltate din zona euro, precum Belgia, Finlanda sau Franţa, ţări care se confruntă cu creşterea masivă a costurilor cu forţa de muncă, riscă să piardă din competitivitate şi să alunece la periferia zonei euro, potrivit unei analize a companiei de cercetare macroeconomică Capital Economics. Autorii raportului au analizat evoluţia costului mediu cu forţa de muncă pe unitate produsă în statele din zona euro şi au observat că economiile dezvoltate, în special Belgia, Finlanda şi Franţa, au înregistrat creşteri masive în ultimii patru ani, atât în termeni absoluţi, cât şi raportat la media din zona euro.

Pensionarii britanici se numără printre cei mai săraci din UE şi o duc mai rău decât cei din Europa de Est, inclusiv România, susţine Daily Express în ediţia electronică, citând un sondaj realizat de Centrul Internaţional pentru Longevitate.

După şase ani de la marea recesiune mondială, reuniunea istorică de săptămâna trecută a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale a acordat o atenţie deosebită problemelor care continuă să slăbească zona euro, ale cărei perspective sunt descrise în termeni deloc încurajatori precum „stagnare prelungită“ şi risc de recesiune. Remediile propuse la summit sunt presiuni mai mari pentru ca Germania să-şi cheltuiască surplusul bugetar pe eforturi de stimulare a economiei, investiţii în infrastructură şi, din partea şefului Eurogroup, un pact de creştere economică.

Zona euro a înregistrat un excedent al balanţei comerciale de 21,2 miliarde de euro în iulie, comparativ cu un plus de 18 miliarde de euro în perioada similară din 2013, în timp ce Uniunea Europeană a obţinut un excedent de 1,7 miliarde de euro, faţă de un plus de 10,8 miliarde euro în iulie 2013, conform datelor preliminare publicate luni de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat). În topul partenerilor comerciali, în perioada ianuarie-iunie 2014, excedentul balanţei comerciale a UE a crescut pe relaţia cu SUA (49 miliarde euro, comparativ cu 44,4 miliarde euro în perioada similară din 2013), a scăzut pe relaţia cu Elveţia (22,6 miliarde euro comparativ cu 44,5 miliarde de euro ) şi Turcia (9,7 miliarde de euro comparativ cu 14,7 miliarde de euro), scrie Agerpres.

În Spania criza economică a fost generată de prăbuşirea sectorului imobiliar, care a dus la falimentarea marilor companii din sectorul construcţiilor, şi s-a transformat într-o criză socială prin creşterea puternică a ratei şomajului, care a ajuns în aprilie 2013 la aproape 30%. Declinul economic spaniol a apărut pe fondul crizei economice mondiale şi s-a amplificat odată cu criza datoriilor suverane din zona euro, care a afectat în special statele din sudul Europei şi Irlanda. În 2007, Spania a avut un surplus bugetar de peste 2% din PIB, iar economia a urcat cu 3,5%, propulsată în mare parte de boom-ul din industria construcţiilor. În 2008 bula imobiliară, alimentată de creditarea ieftină, a făcut implozie, surplusul s-a transformat în deficit, iar ţara a intrat în recesiune în al treilea trimestru al acelui an.

În perioada ianuarie-septembrie 2015, numărul turiștilor moldoveni care au plecat în străinătate prin intermediul agențiilor de turism a fost în creștere cu aproape 7%. Cele mai populare destinații rămân Turcia și Bulgaria.

Obsesia Germaniei pentru austeritate bugetară în zona euro împiedică economiile să crească, avertizează un reputat profesor de economie, care propune în schimb ştergerea datoriilor ţărilor din regiune şi lăsarea sectorului privat să-şi reducă datoriile într-un ritm mai lent, scrie CNBC. „Germanii greşesc. În această situaţie ar tre­bui ca statele să urmeze o politică bugetară care să dea un imbold economiilor şi să înce­ti­neas­că ritmul de reducere a gradului de înda­to­rare al sectorului privat“, spune profesorul aus­tralian de economie Steve Keen, care con­duce Fa­cultatea de Economie, Politică şi Istorie a Universităţii Kingston din Londra.