Prin prezentul articol, vom analiza normele privind prețurile de transfer, conform legislației naționale, ținând cont de prevederile Legii nr. 256/2022, prin care acestea au fost introduse, precum și de modificările operate prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală).

De modul în care autoritățile publice inițiază și desfășoară procedurile de achiziții pentru propriile necesități, în mare parte, depinde eficiența utilizării banilor publici. Pierderile rezultate din achizițiile publice afectează grav dezvoltarea infrastructurii și serviciilor publice, ducând la deteriorarea mediului de afaceri și, nu în ultimul rând, afectând calitatea vieții cetățenilor. De asemenea, achizițiile publice reprezintă un domeniu propice pentru manifestarea corupției, care prin efectele multiple și complexe ale acesteia erodează statul pe toate dimensiunile sale.

Structura organizatorică a Consiliului Concurenței ar putea fi optimizată. În cadrul ședinței de ieri a comisiei parlamentare economie, buget și finanțe a fost discutat proiectul hotărârii de Parlament privind aprobarea structurii organizatorice și a efectivului-limită de personal ale Consiliului Concurenței. Astfel, Consiliul Concurenței va avea 130 de angajați, cu două unități de personal mai puțin. Comparativ cu actuala structură, rămân neschimbate subdiviziunile de bază din cadrul instituției care desfășoară acțiuni anticartel, investighează practicile anticoncurențiale și concurența neloială, monitorizează ajutoarele de stat.

Clădirile, în care activează instituțiile publice și autoritățile publice locale (de învăţământ, sănătate, cultură, sport, de protecţie şi asistenţă socială, precum şi sediile administraţiei publice), transmise în contul cotelor-părţi valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole, ar putea cădea sub incidența Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr.488/1999 în cazul în care nu se află în evidenţă nici la proprietarii cotelor părţi-valorice, nici la autoritățile publice locale, nefiind determinate drepturile şi obligaţiile între părți, în scopul evitării distrugerii totale sau parțiale a imobilelor.  

În anul 2017, de ajutor de stat au beneficiat 2 301 persoane juridice și fizice care desfășoară activitate economică. Valoarea acestuia a atins 827 078 mii lei, ceea ce constituie 0,55% din PIB. În Monitorul Oficial din 1 martie curent a fost publicată decizia Consiliului Concurenței nr. ASER-89 din 27.12.2018 cu privire la aprobarea Raportului privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2017. Astfel, valoarea ajutorului de stat în anul 2017 s-a micșorat semnificativ față de anul 2016 (cu 75,29%) și 2015 (cu 86,61%).

Fondul național pentru dezvoltare regională și locală (Fond) va fi format din resursele actuale ale Fondului național pentru dezvoltare regională, proiectele investiționale din domeniul alimentării cu apă și canalizare finanțate din sursele Fondului ecologic național, proiectele investiționale finanțate din sursele Fondului pentru eficiență energetică și proiectele investiționale din domeniul dezvoltării rurale finanțate din sursele Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural.   Autoritățile au elaborat și propun pentru consultări publice proiectul de lege privind Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală. Documentul poate fi consultat până la 2 decembrie curent.

În prezent, în căutare de noi parteneri de afaceri, agenții economici și persoanele fizice identifică oferte de participare la diferite expoziții și târguri, pentru a-și promova produsele/mărfurile pe piețele internaționale. În consecință, este necesară vămuirea bunurilor fabricate, care trebuie transportate temporar în străinătate sau din străinătate. Desigur, la acest capitol, există și unele probleme asociate cu primirea autorizațiilor de la autoritățile vamale (i), depunerea și perfectarea declarațiilor vamale (ii), precum și constituirea garanțiilor

Introducere: Achizițiile publice constituie un aspect esențial al investițiilor publice care stimulează dezvoltarea economică, iar acest lucru trebuie să se realizeze în cel mai eficient și corect mod. Misiunea fundamentală a guvernului şi a instituţiilor publice este de a servi interesul public, luând măsuri pentru ca funcţionarii publici să nu permită compromiterea procesului decizional şi de administraţie publică din cauza intereselor şi relaţiilor lor personale. În condiţiile în care pretenţiile societăţii sunt din ce în ce mai mari, conflictul de interese în cadrul procedurilor de achiziție publică, tratat în mod necorespunzător de către funcţionarii publici, slăbesc inevitabil încrederea cetăţenilor în instituţiile publice.

Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consutare publică proiectul Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Consultativ pentru Turism, pe lângă Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Acesta va fi un organ  consultativ în problemele dezvoltării, promovării şi finanțării domeniului turismului din Republica Moldova, care va funcționa pe principii benevole, fără statut de persoană juridică.

Serviciului Fiscal de Stat a aprobat noua componență nominală a Consiliului pentru soluționarea disputelor în cadrul SFS. Ordinul nr. 527 din 15 octombrie 2021 a fost plasat pe pagina oficială a autorității fiscale.   Astfel, în cadrul Consiliului vor fi incluse nouă persoane: Igor Țurcanu – președintele Consiliului; Valeria Nedelea – șef al Direcției generale expertiză juridică; Carolina Sîrbu - șef al Direcției contestații; Grigore Rusu – șef al Direcției generale control operativ; Vitalie Ciumacenco – șef al Direcției generale metodologie proceduri fiscale; Serghei Arhirii – șef al Direcției generale conformare;

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59))   Analiza indicatorilor din grupa R. Rentabilitate și costuri   Grupa de indicatori R. Rentabilitate și costuri utilizați în sistemul PERLAS – este destinată pentru compararea indicatorilor structurii financiare cu veniturile, determinând eficiența cu care Asociația de Economii și Împrumut (AEÎ) investește resursele sale în active ce generează cel mai mare venit.

În anul 2017, de ajutor de stat au beneficiat 2 301 persoane juridice și fizice care desfășoară activitate economică. Valoarea acestuia a atins 827 078 mii lei, ceea ce constituie 0,55% din PIB. Datele sunt indicate în Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2017, publicat de Consiliul Concurenței. În Raport este menționat că valoarea ajutorului de stat în anul de referință s-a micșorat semnificativ față de anul 2016 (cu 75,29%) și 2015 (cu 86,61%).

Proiectul de lege cu privire la publicitate, care va substitui actuala lege ce reglementează acest domeniu, aprobată încă în anul 1997, a fost votat în prima lectură de către Parlament.   Proiectul prevede excluderea din legislație a sintagmei „publicitatea socială” și înlocuirea cu „mesaj de interes public”, fiind creat regimul juridic al acestor mesaje ce vor fi coordonate cu un Consiliu privind mesajele de interes public, structura, modul de organizare și funcționare ale căruia vor fi aprobate de Guvern. Consiliul, în baza propunerilor entităților din sectorul de stat, va elabora și propune spre aprobare Executivului planul difuzării mesajelor de interes public.

Proiectele Contractelor model privind realizarea achizițiilor serviciilor de furnizare a gazelor naturale; de furnizare a energiei electrice; serviciilor de furnizare a energiei termice; de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare  au fost elaborate de către Ministerul Finanțelor și propuse pentru consultări publice.  

Agricultura reprezintă sectorul economiei naționale cel mai vulnerabil și expus riscurilor naturale/schimbărilor climatice, crizelor energetică și regională. Factorul principal ce determină mărimea, calitatea și stabilitatea producției agricole în RM îl constituie condițiile agro-climaterice

Legea nr.174 din 11 noiembrie 2021 privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului ce stabilește condițiile de efectuare de către investitori a activităților investiționale în domeniile de importanță pentru securitatea statului a intrat în vigoare, fiind publicată în Monitorul Oficial din 19 noiembrie curent.   Astfel, orice investitor potențial, anterior efectuării activităților investiționale în domeniile de importanță pentru securitatea statului sau activităților al căror obiect constituie bunuri de importanță pentru securitatea statului, va fi obligat să obțină de la Consiliu pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională o aprobare prealabilă. 

Alocarea mijloacelor financiare din sursele Fondului Ecologic Național pentru proiecte ce țin de organizarea şi gestionarea sistemului de informaţie şi reclamă ecologică și propagarea cunoştinţelor ecologice nu constituie ajutor de stat, în sensul art. 3 al Legii cu privire la ajutorul de stat, potrivit deciziei Consiliului Concurenței nr. ASO-71 din 17 octombrie 2019. Măsura respectivă ce constă în alocarea de resurse financiare pe perioada anilor 2011 – 2018 a fost raportată de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

În cazul constatării a executării necorespunzătoare sau neexecutarea obligațiilor, prerogativelor sau atribuțiilor sale, indiferent de prezența culpei sau în rezultatul controlului parlamentar efectuat în condițiile legii, a unei activități defectuoase de către membrii Consiliului de Administraţie ai CNPF, Plenului Consiliului Concurenței, consilierii Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor, membrii Consiliului Audiovizualului și directorii Consiliului de administrație ai ANRE (autorități ce se află sub control parlamentar) pot fi revocați din funcție prin hotărârea Parlamentului, dacă comisia parlamentară de profil constată existența temeiurilor de revocare din funcție și întocmește un raport motivat în care se indică faptele, împrejurările și circumstanțele care servesc drept temei pentru eliberare din funcție.

Partea a doua a articolului oferă o analiză detaliată a activităților desfășurate de comisia de cenzori (în continuare – comisia), având ca obiectiv principal asigurarea unei administrări eficiente și consolidarea mecanismelor de control intern în cadrul Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) din Republica Moldova.

Dealcoolizarea este procedeul tehnologic de eliminare totală sau parțială a aloolului etilic din vinuri prin metoda evaporării în vid sau separării prin membrane sau distilați, ori prin combinarea acestora. Pentru a exclude riscurile ce țin de producerea și comercializarea vinurilor dealcoolizate, care la momentul de față nu sunt reglementate de legislația în vigoare, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern prin care se propune reglementarea producerii și punerii pe piață a respectivului produs, ceea ce va conduce și la eliminarea barierelor tehnice din comerț și a concurenței neloiale a producătorilor de vinuri din această categorie, precum și la crearea condițiilor de protecție